Eu m-am născut la sat. Fiind copil, aveam o dorință nebună să vin la oraș. Cam o dată pe an, părinții organizau așa o călătorie. Atunci când părinții mă lăsau acasă, alergam din urma mașinii, plin de lacrimi, până în mahalaua vecină și urlam de parcă mă tăia cineva. Pe atunci, acele călătorii erau mai rare și mai valoroase decât azi să zbori cu avionul. Acele călătorii mi-au marcat semnificativ copilăria, așa că nu pot nicidecum să le uit. Au trecut mulți ani de când locuiesc în capitală și de mulți ani mă chinuie un vis – să trăiesc la sat. Însă, viața mea s-a legat atât de strâns de oraș, încât visul rămâne doar un vis. În schimb, Dumnezeu mi-a pus pe inimă să fac misiune. În fiecare săptămână călătoresc în regiunea de baștină ca să predic Evanghelia.
Unul din
lucrurile care mi-au izbit privirea în călătoriile din copilărie și îmi atrage
privirea în fiecare săptămână când trec prin Orhei este o casă. Această casă
este specială, pentru că este de 3-4 ori mai mare decât cele din jur. Ceea ce
mă frapează la această casă este că, așa cum era nefinisată cu 40 de ani în
urmă, așa este și astăzi. De mii de ori am trecut pe lângă ea și nu pot să nu
întorc capul spre ea, sau cel puțin să trag cu coada ochiului. De fiecare dată
când o văd, această casă îmi amintește de vorba Domnului Isus din Evanghelia
după Luca 14:28:
„Căci, cine dintre voi, dacă vrea să
zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să
vadă dacă are cu ce să-l sfârşească?”
A-ți face un
plan financiar nu presupune lipsa credinței, ci este o manifestare elementară a
discernământului și responsabilității. Lipsa unui buget nu te face mai puțin
spiritual, ci te face sărac. Sărăcia nu este o virtute creștină. Sărăcia nu
este antidotul lăcomiei, ci, de multe ori, este motivul principal al
nemulțumirii. Integritatea nu este doar despre a nu fura. Integritatea
financiară, pentru un bărbat creștin, înseamnă responsabilitate și coerență.
Mulți dintre
noi cunoaștem Ps. 23:1: „Domnul este păstorul meu: nu voi duce lipsă de
nimic”. Noi credem că Domnul este păstorul nostru și bine facem. Dar dacă
adesea ne plângem: că salariul e mic; că totul e scump; că nu ne ajunge
permanent ceva – oare nu contrazicem noi expresia: „...nu voi duce lipsă de
nimic”? În cele mai dese cazuri, nu este problema că Domnul nu este
păstorul nostru, sau că Domnul nu poartă de grijă, ci faptul că noi nu suntem
buni ispravnici ai darurilor lui Dumnezeu. Rămânem săraci, nu pentru că
Dumnezeu nu ne binecuvântează, ci pentru că noi nu gestionăm bine.
Creștinii nu
sunt scutiți de problemele legate de integritatea financiară, dar ei sunt
cunoscuți prin asumarea responsabilității, pocăinței și transformării conform
principiilor biblice. Deci, haideți să vedem cum putem deveni mai credincioși
în gestionarea bunurilor și în special a finanțelor.
Dumnezeu ne-a dat tot ce
avem nevoie și chiar mai mult
Din bunătatea
Sa cea mare, Dumnezeu ne-a dăruit multe lucruri bune. De fapt, tot ce vine de
la Dumnezeu este bun (Iacov 1:17): „Orice dar bun şi orice dar desăvârşit
este de sus, pogorându-se de la Tatăl luminilor, în care nu este nici
schimbare, nici umbră de mutare.” Mai mult decât atât, noi am primit de la
Dumnezeu tot ceea ce avem: oportunități, avantaje, daruri, talente sau chiar
posesii materiale. Fie că le-ai primit direct sau indirect; în formă brută sau
finală; ai câștigat sau ai dobândit (1 Corinteni 4:7): „Căci cine te face să
te deosebești? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit? Şi dacă l-ai primit, de
ce te lauzi ca şi cum nu l-ai fi primit?”. Iată câteva din aceste daruri
felurite pe care le-am primit de la Dumnezeu, după cum le găsim în Biblie:
1.
Pământul cu toate vietățile și bogățiile lui. Dumnezeu l-a
împodobit cu floră și faună, a stabilit legile naturii, dar totuși l-a dat în
stăpânirea omului.
(Psalmul 8:4-6): „Ce este omul, ca să te
gândești la el, și fiul omului, ca să-l bagi în seamă?... I-ai dat stăpânire
peste lucrările mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui.”
2.
Trupul nostru este creat de Dumnezeu pentru Sine (1
Corinteni 6:19-20). Dumnezeu l-a creat pe Adam din țărâna pământului (Geneza
2:7), l-a țesut pe David în pântecele maicii sale (Ps. 139:13), i-a pregătit un
trup pentru Isus (Evrei 10:5). Tot El ne dă și sănătatea și viața, dar nu ca un
scop în sine, ci ca un mediu de slujire.
(Fapte 17:28): „Căci în El avem viaţa,
mişcarea şi fiinţa...”
3.
Familia și relațiile căpătate de-a lungul vieții,
iarăși sunt daruri pe care le primim de la Dumnezeu. Soția, copiii,
fertilitatea și orice altă relație (cunoștință) de care avem parte în timpul
vieții sunt daruri directe de la Dumnezeu.
(Psalmul 127:3): „Iată, fiii sunt o
moștenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El.”
4.
Bunurile naturale ca și condiții prielnice pentru trai
și activitate. Mediul, natura și resursele sunt date de Dumnezeu, pentru ca
omul să nu ducă lipsă (Geneza 1:29). Procesele naturale care aduc recolte și
hrană sunt acte de providență (îngrijire) divină.
(Matei 5:45): „...ca să fiți fii ai Tatălui
vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi
peste cei buni şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.”
5.
Resursele
financiare primite sau
dobândite pentru a ne bucura de ele și a le folosi cu înțelepciune. Munca și
efortul omului produc bogăția, dar chiar și puterea de a munci și de a reuși
este un dar divin. Omul nu trebuie să uite de unde provine prosperitatea lui.
(Deut. 8:18): „Ci să-ți aduci aminte de
Domnul, Dumnezeul tău, căci El îți dă puterea să dobândești bogății...”
6.
Timpul
și oportunitățile
care ne sunt oferite în viață.
(Efeseni 5:16): „Răscumpărați vremea, căci
zilele sunt rele.”
7.
Puterea
și priceperea de a
munci, care include creativitatea și abilitățile de a construi, cultiva, crea
și negocia.
(Iov 12:13) „La El este înțelepciunea și
puterea, la El este sfatul și priceperea.”
8.
Liberul
arbitru cu dreptul și
răspunderea pentru deciziile proprii.
(Deut. 30:19): „Iau azi cerul şi pământul
martori împotriva voastră că ți-am pus înainte viața şi moartea, binecuvântarea
şi blestemul. Alege viața, ca să trăiești, tu şi sămânța ta.”
9.
Identitatea, valoarea, conștiința, rațiunea, care sunt
fundamentele ființei noastre interioare și morale.
(Romani 2:15): „...și ei dovedesc că
lucrarea Legii este scrisă în inimile lor; fiindcă despre lucrarea aceasta
mărturisește cugetul lor şi gândurile lor, care sau se învinovățesc sau se
dezvinovățesc între ele.”
10.
Odihna
și recuperarea ca daruri
de reîncărcare, revigorare și răsplată (Sabatul).
(Exod 20:8): „Adu-ți aminte de ziua de
odihnă, ca s-o sfințești.”
11.
Chipul
și asemănarea care ne
dă valoare și abilitatea de a avea o relație cu Dumnezeu.
(Geneza 1:26) «Să facem om după chipul
Nostru, după asemănarea Noastră»...”
12.
Cuvântul care e unica sursă de adevăr și lumină pe cărarea
noastră (2 Timotei 3:16-17) .
(Psalmul 119:105) „Cuvântul Tău este o
candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.”
13.
Mântuirea prin credința în Isus Hristos, ca un dar neprețuit,
pe care trebuie s-o ducem până la sfârșit cu frică și cutremur (Filipeni 2:12).
(Efeseni 2:8-9): „Căci prin har ați fost
mântuiți, prin credință. Şi aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui
Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.”
14.
Biserica ca trup al lui Hristos – un loc de părtășie, creștere
și slujire.
(Efeseni 4:12): „...pentru desăvârșirea
sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui
Hristos.”
15.
Darurile
spirituale și chiar
talentele și abilitățile, care ne-au fost date nu pentru merite, ci prin har și
pentru folosul altora.
(1 Petru 4:10): „Ca niște buni ispravnici ai
harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora după darul
pe care l-a primit.”
Dincolo de aceste
daruri materiale, nemateriale și spirituale pe care le-am primit în general,
Dumnezeu se îngrijește și ne dă o mulțime de lucruri fiecărui în parte, fie că
le conștientizăm sau nu. Ferice de cel ce nu le ia ca atare, dar le
conștientizează, este recunoscător și le gestionează cu integritate. Un lucru
important prin care putem demonstra integritatea noastră în gestionarea
credincioasă este să ne protejăm de capcanele contemporane în gestionarea
finanțelor.
Capcane contemporane în
gestionarea finanțelor
Moldovenilor le
place munca. Moldovenii sunt recunoscuți (chiar și peste hotare) ca oameni
foarte muncitori. Sunt atât de muncitori, încât au denumit cea mai lungă stradă
urbană din Europa – ”Muncești”. Majoritatea populației Moldovei muncește
bine, dar rămâne tot săracă. Majoritatea oamenilor nu pot scăpa din capcana
sărăciei din motive ce nu sunt legate de muncă, ci de educația financiară,
gestionarea integră, mentalitate și presiunea socială.
Pe timpul lui
Adam și Noe a funcționat trocul[1] ca
metodă de schimb. Pe timpul lui Avraam au apărut banii ca mecanism social și
foloseau anumite metale prețioase ca metodă de plată. În perioada exilului
babilonian a apărut moneda marfă[2] ca
unitate de cont. Cu cca. 1000 în urmă a apărut moneda fiduciară[3]
(lat. fiducia – încredere), care a fost adoptată la nivel global cu doar 55 de
ani în urmă. Deci, cam o dată la 1500 de ani, banii se dezvoltau și se
schimbau. În ultimii 50 de ani, banii s-au dezvoltat enorm: bani complementari[4],
bani digitali[5],
bani virtuali[6],
criptomonedele[7],
bani electronici[8].
Această
evoluție uriașă a banilor, a mecanismelor financiare și a terminologiei din
ultimul timp ne face să rămânem agramați financiar, dacă nu evoluăm. Dacă nu
cunoaștem diferența dintre notă de plată, cec și bon, atunci am fi rămași la
sapă de lemn, din punct de vedere financiar. Iar când auzim pe cineva că
utilizează: Blockchain, Stablecoin (USDT, USDC), NFT, Fintech (P2P), Tokenizare
ș.a., s-ar părea că vorbește în limbi. Avem nevoie de educație financiară?
Urgent. Avem nevoie de integritate în gestionarea financiară? Absolut.
În viața
zilnică putem întâlni diverse instrumente, metode și perspective greșite de
gestionare a bunurilor materiale. Omul inventează tot felul de scheme, capcane
și șmecherii ca să păcălească pe cei lesne crezători și să profite de un câștig
pe scârba altuia. Cele mai dese sunt schemele de fraudă online și produsele de
creditare cu riscuri mari. Unele din ele pot fi chiar populare sau să capete un
trend crescător într-o perioadă foarte scurtă.
Speculația atrage capitalul celor lesne crezători, care speră să
prindă hype-ul (valul de creștere) sau sunt prada fenomenului „FOMO” – frica
omiterii momentului oportun. Meme coin-ul este o criptomonedă bazată pe
entuziasmul societății. Aceasta nu reprezintă o investiție, ci este o
speculație. De exemplu, meme coin-ul Tux, în care au fost prinși recent cca.
50.000 de moldoveni, care au pierdut în jur de $48 mil. Fiecare a pierdut cca.
1000 USDT. Piramidele financiare sunt ușor de identificat: 1) promisiunea rentabilității
fantastice, 2) necesitatea recrutării participanților, 3) lipsa licenței de la
autorități.
Unele ideologii
de consum capătă popularitate în rândul tinerilor, pentru că sună frumos.
De exemplu, conceptul „Carpe Diem”. Acest concept hedonist sună frumos: „ești
atât de bogat, pe cât îți permiți să cheltui azi, căci banii pe care îi lași pe
mâine nu îți aparțin, după cum nici ziua de mâine nu-ți aparține”. În ziua
de azi, acest concept a fost reformulat pentru a căpăta o popularitate mai
mare: Trăiește clipa! Bucură-te de ziua de azi! Profită de moment!
Inflația
lifestyle și cumpărăturile
impulsive te impun să faci upgrade printre primii. Cheltuielile efemere sunt
motivate adesea de expresii „menține stilul” sau „ține trendul”.
Acești oameni nu au acumulări strategice, dar cheltuie ultimii bani pentru un
telefon mai performant sau un abonament, care rămâne neutilizat în mare parte.
Ofertele
false te fac să te
bucuri de reducere, deși ai fost amăgit. Comercianții ridică prețul de
referință pentru a face o reducere să pară mai mare decât este în realitate.
Unele companii au cel mai mare câștig la Black Friday și la Crăciun. Dacă te
întrebi cum e posibil, deoarece tocmai atunci sunt active cele mai mari
reduceri? Răspunsul este ”ofertele false”. Comercianții ridică prețul inițial
cu 50% și apoi îți oferă o reducere de 30%. Ca rezultat, tu plătești mai scump
și te duci acasă cu gândul că ai economisit 30%, iar vânzătorul se bucură, căci
te-a păcălit cu 5%.
Odată cu
apariția creditelor de consum și în lipsa educației, mulți cad în
capcana „trăiește acum, achită mai târziu”. Această abordare te forțează
să iei din viitorul tău unele resurse, pentru a le folosi acum. Nu te prinde în
această capcană. Nu cheltui banii pe care nu-i ai încă. Aceasta îți fură
viitorul și te remunerează cu stres și sărăcie.
Unii ajung să
fie pradă la phishing bancar. Infractorii se prezintă ca angajați ai
băncii sau ai unei entități de încredere și solicită victimei să comunice
datele cardului, parolele unice (OTP) sau să instaleze aplicații de acces la
distanță invocând varii pretexte. Numai cine nu a primit un mesaj cu logotipul
Poșta Moldovei referitor la un anume colet, de fapt inexistent... Numai cui nu
i s-a propus să fie achitat online bunul pe care îl vindea pe 999.md și apoi
curierul îl va ridica...
Cea mai
răspândită capcană financiară este lipsa unui buget. Fără evidența și
monitorizarea cheltuielilor, oamenii rămân săraci. Adesea, cei ce trăiesc fără
un buget, nu fac diferența între „plăcere” și „necesitate”. Ei cheltuie fără să
țină cont de priorități. Salariul lor se evaporă înainte ca să vină următorul,
pentru că îl cheltuie pentru ceea ce vor, nu pentru ceea ce le trebuie.
Lipsa bugetului nu este doar o eroare administrativă, ci un eșec al
isprăvniciei. Când un bărbat cade pradă FOMO, ofertelor false sau trăiește
acum, achită mai târziu, el compromite integritatea sa, devenind inconsecvent
în priorități, lipsit de onestitate față de viitorul său (și al familiei sale)
și vulnerabil în fața lăcomiei – o problemă care nu ține de cât câștigă, ci de
cum administrează.
ȘASE reguli de gestionare
înțeleaptă a finanțelor
În era digitală
și a datoriilor, suntem bombardați cu scheme și oferte: „Cumpără acum,
plătește mai târziu”, etc. Unii umblă debusolați, iar alții aleargă ca
șoarecele în colivie. Dar există o cale mai bună. O cale bazată pe principii
care nu se schimbă, indiferent de inflație sau fluctuațiile de pe piața
bursieră. Urmează aceste reguli de gestionare înțeleaptă ca să scapi de
sărăcie.
1.
Cheltuie
mai puțin decât câștigi.
„Nu-ți întinde picioarele, dacă nu-ți ajunge plapuma.” Evită
cumpărăturile impulsive și cheltuielile inutile – aceasta este risipă.
(Prov. 21:20): „Comori de preț și untdelemn
sunt în locuința celui înțelept, dar omul fără minte le risipește.”
2.
Cinstește-L
pe Dumnezeu cu finanțele tale.
Dărnicia regulată dovedește cât de recunoscător ești lui Dumnezeu și ce loc are
El în viața ta.
(Prov. 3:9-10): „Cinstește pe Domnul cu
averile tale și cu cele dintâi roade din tot venitul tău, căci atunci grânarele
îți vor fi pline de belșug și teascurile tale vor geme de must.”
3.
Economisește
atunci când ai.
Încetează să-ți strângi cureaua, după ce ai cheltuit totul. Cheltuie numai după
ce ai economisit. Pune deoparte 10%+ din câștig și trăiește pe restul.
(Prov. 13:11): „...ce se strânge încetul cu
încetul, crește.”
4.
Investește
economiile în ceea ce te pricepi. Investește mai întâi în cunoștințe, apoi investește în abilități și pe
urmă investește în active. Nu te baza pe noroc în afaceri.
(Prov. 27:23): „Cunoaște bine starea turmei
tale și dă-ți toată îngrijirea turmelor tale; căci nicio bogăție nu ține o
veșnicie...”
5.
Protejează-ți
banii. Șarlatanii
sunt cu ochii pe banii tăi. Ei sunt inventivi și fac planuri chiar și când
dorm, ca să profite de neatenția sau naivitatea ta și să te lase lefter.
(Prov. 27:12) „Omul chibzuit vede
nenorocirea și se ascunde, dar cei proști merg înainte și suferă pedeapsa.”
6.
Fugi
de datoriile neînțelepte.
Un împrumut care nu generează venituri sau își pierde rapid valoarea este o
datorie rea. La fel este și cu rolul de fidejusor / chezaș.
(Prov. 22:7) „Cel bogat stăpânește peste cei
săraci, iar cel ce ia cu împrumut este robul celui ce-l împrumută.” „Nu fi
printre cei ce pun chezășii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.”
Majoritatea
oamenilor lucrează pentru bani. Dar cei înțelepți, îi pun pe bani să lucreze
pentru ei. Secretul nu este să câștigi un salariu mai mare (deși ajută!), ci să
dezvolți disciplina în gestionarea înțeleaptă a finanțelor tale.
Fă-ți un buget bun și
ține-te de el
Unii câștigă
banii prin muncă grea și au puțin. Alții câștigă banii prin muncă inteligentă
și au mai mult. Iar alții câștigă banii prin resurse și putere și au mai mult
decât au nevoie. Totodată, ceea ce faci cu banii contează mai mult decât câți
bani câștigi. Ai putea să câștigi și milioane, dar dacă nu-i gestionezi
înțelept vei ajunge sărac. Anume acest factor determină dacă săracul va rămâne
sărac sau va ajunge bogat. Acest principiu determină dacă bogatul va rămâne
bogat ori va ajunge sărac. Nu trebuie să aștepți ca să ai mulți bani, pentru ca
să îți faci buget. Săracul are nevoie de buget în aceeași măsură ca bogatul.
Oricâți bani ai avea, ține minte: banii trebuie bugetați, protejați și
investiți.
Cea mai
populară formă de buget este metoda 50/30/20. În care: 50% sunt alocate pentru
nevoi. 30% sunt alocate pentru dorințe. 20% sunt alocate pentru economii.
Nevoile reprezintă cheltuielile esențiale și obligatorii: chiria/ratele,
utilitățile, alimentele, transportul, sănătatea. Dorințele reprezintă
cheltuielile non-esențiale care vă îmbunătățesc calitatea vieții: ieșiri în
oraș, hobby-uri, haine noi, vacanțe. Economiile reprezintă banii strânși pentru
viitor, fie pentru cele neprevăzute, fie pentru momentul când se acumulează
suficient să îi poți investi.
Însă, pentru un
creștin, bugetul trebuie să se formeze altfel. Creștinul vrea să-L cinstească
pe Dumnezeu cu averile sale (Proverbe 3:9). Creștinul înțelege valoarea
lucrurilor spirituale, așa că el dorește să contribuie financiar și lucrarea
Domnului să propășească (Filipeni 4:15-17). El știe că este viață și după
mormânt, de aceea vrea să-și strângă comori în ceruri (Matei 6:19).
Nu idolatrizez
vreun model de buget, dar vreau să împărtășesc experiența mea referitor la
buget. Modelul de buget de care mă țin ultimii 25 de ani se împarte în două
părți. Proporțiile sunt de 20% (Priorități) / 80% (Necesități). Prima parte de
20% am distribuit-o în: 10% pentru Dumnezeu (Dărnicia); 10% pentru mine
(Economii). Aceste 20% nu sunt bani de cheltuială.
Cea de a doua
parte a bugetului, 80%, erau distribuite doar pentru necesități: casă, mâncare,
transport, școală, medicină și cele neprevăzute. Așa am trăit câțiva ani. Nu
cheltuiam pentru dorințe: vacanțe, restaurante, upgrade la telefon, laptop,
mașină. Este necesar să trăiești un oarecare timp cum trebuie, ca apoi să poți
trăi cum dorești. Acea perioadă mi-a format niște valori și deprinderi
sănătoase. Am început să gestionez cu responsabilitate și integritate.
Atunci când
creștea venitul, nu creșteam cheltuielile, ci creșteam zeciuiala și economiile.
Atunci când am economisit suficient, am investit. Am repetat acest ciclu de câteva
ori, și abia atunci am adăugat pe lista de cheltuieli și unele dorințe. Apoi am
mai repetat acest ciclu de zeci de ori, până am ajuns ca proporțiile bugetului
să se inverseze. 80% distribuiam în partea Domnului și economii, iar acele 20%
rămase erau suficiente să ne acopere toate necesitățile și dorințele.
Bugetul
funcționează. Dar succesul nu stă în cifre, ci în principiile care l-au ghidat.
Bugetul este doar o unealtă. Sursa reală a integrității financiare se găsește
în Cuvântul lui Dumnezeu. Aceste principii sunt adevărate și ne vor ajuta să
fim integri în gestionarea bunurilor.
ZECE pași practici pentru
o gestionare integră a bunurilor materiale
Biblia vorbește
mult despre bani, dar educația financiară lipsește din școli, biserici și
universități, cu excepția celor de profil. În același timp, fiecare din noi
avem de furcă zilnic cu finanțele. Cum să facem destul? Cum să cheltuim ca să
ne ajungă și încă să ne rămână?
15% din
predicarea lui Isus era legată de bani.
11 din 39 de pilde spuse de Isus erau despre bogății.
>2300 ori Biblia menționează: bani, bogăție, avere.
Din
cunoștințele biblice și financiare de care dispun, am formulat 10 porunci
financiare. Consider că ar fi bine ca orice creștin să le cunoască și să le
practice.
1.
Lucrează
sârguincios, de
altfel nici nu mânca (2 Tesaloniceni 3:10).
„Oriunde se munceşte este şi câştig, dar
oriunde numai se vorbeşte, este lipsă” (Proverbe 14:23).
2.
Pune
capul în mișcare (Proverbe
13:16), nu lucra doar în sudoarea frunții (Geneza 3:19).
„Planurile omului harnic nu duc decât la
belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă” (Proverbe 21:5).
3.
Întreține-ți
familia, dar nu crede
că ei au nevoie numai de bani.
„Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi
mai ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un
necredincios” (1 Timotei 5:8).
4.
Cinstește-L
pe Domnul cu câștigul
tău în mod prioritar.
„Cinsteşte pe Domnul cu averile tale şi cu
cele dintâi roade din tot venitul tău: căci atunci grânarele îţi vor fi pline
de belşug, şi teascurile tale vor geme de must” (Proverbe 3:9).
5.
Fii
recunoscător lui
Dumnezeu (1 Tesaloniceni 5:18), căci celui nemulțumit i se ia darul.
„Vezi să nu zici în inima ta: «Tăria mea şi
puterea mâinii mele mi-au câştigat aceste bogăţii.» Ci adu-ţi aminte de Domnul
Dumnezeul tău, căci El îţi va da putere să le câştigi” (Deuteronom 8:17).
6.
Nu
iubi banii (Evrei 13:5),
căci cui iubește banii niciodată nu-i ajunge.
„Cine iubeşte argintul nu se satură
niciodată de argint, şi cine iubeşte bogăția multă nu trage folos din ea. Şi
aceasta este o deșertăciune!” (Eclesiastul 5:10).
7.
Păzește-te
de lăcomie (Luca 12:15),
căci este o închinare la idoli.
„De aceea, omorâţi mădularele voastre care
sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este o
închinare la idoli” (Coloseni 3:5).
8.
Domnul
te-a binecuvântat ca să fii o binecuvântare (1 Corinteni 9:7).
„În toate privinţele v-am dat o pildă şi
v-am arătat că, lucrând astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă
aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuşi a zis: «Este mai ferice
să dai decât să primeşti»” (Faptele Apostolilor 20:35).
9.
Bucură-te
de bogăția ta, dar nu
te încrede în ea (1 Timotei 6:17).
„Dar, dacă a dat Dumnezeu cuiva avere şi
bogăţii şi i-a îngăduit să mănânce din ele, să-şi ia partea lui din ele şi să
se bucure în mijlocul muncii lui, acesta este un dar de la Dumnezeu”
(Eclesiastul 5:19).
10.
Câștigă
cinstit, ca să fii
liber de vină și remușcări (Iacov 5:4).
„Bogăţia ușoară (mê·he·ḇel
– câștigată fără trudă, câștigată neonest) scade, dar
ce se strânge încetul cu încetul, creşte” (Proverbe 13:11).
Oamenii iubesc
lucrurile și folosesc oamenii, dar Dumnezeu ne învață să iubim oamenii și să
folosim lucrurile. Reține: „iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor” (1
Timotei 6:10), pe când marea poruncă este să iubești pe Dumnezeu și pe
aproapele tău. Împlinește aceste porunci financiare și te vei putea bucura de
munca ta.
Casa nefinisată
din Orhei rămâne a fi un monument al lipsei de integritate în gestionare. Integritatea
bărbatului nu este negociabilă. Ea se testează în modul în care administrăm
darurile prețioase primite de la Dumnezeu. Distribuie banii pe care îi ai mai
întâi la priorități și apoi la necesități, iar după ca ai investit în surse
alternative, vei putea să-ți împlinești și dorințele. Ghidează-ți acțiunile
după principiile biblice și fii omul cel fericit din Psalmul 1 – tot ce începe,
duce la bun sfârșit... Cum e posibil? Integritatea în administrare.
[1] Trocul este un sistem economic și o metodă de schimb direct de bunuri
sau servicii între două părți.
[2] Moneda marfă este un tip de bani a cărui valoare provine din
materialul fizic (marfa) din care este făcută.
[3] Moneda fiduciară nu are valoare intrinsecă, dar o capătă prin decret
guvernamental și încrederea publicului.
[4] Bani complementari au valoarea stabilită în unități de muncă sau
servicii, meniți să stimuleze economia locală.
[5] Banii digitali nu există fizic, ci doar ca înregistrări electronice în
sistemul bancar.
[6] Banii virtuali sunt o formă de bani complementari digitali: puncte de
loialitate, mile de zbor, etc.
[7] Criptomoneda este virtuală, descentralizată și utilizează criptografia
pentru a securiza tranzacțiile.
[8] Banii electronici sunt o valoare monetară stocată electronic și
reprezintă o creanță asupra emitentului (e-money).
