Nu doar Diavolul este vrăjmașul lui Dumnezeu (Matei 13:37,39), dar și oricine prietenește cu lumea (Iacov 4:4). Oricine își zice creștin, dar se conformează cu lumea și sistemele ei de vețuire, devine vrăjmaș cu Dumnezeu. Diavolul și lumea oferă multe lucruri care ademenesc prin farmecul și strălucirea lor pămîntească, iar cine se lasă amețit de ele, va pierde inevitabil dragostea lui Dumnezeu (1Ioan 2:15). Oricine caută întîietate și apreciere, bunurile lumii aceteia și satisfacerea plăcerilor egoiste, este de fapt prieten cu lumea și vrăjmaș a lui Dumnezeu (1Ioan 2:16). Acești oameni sunt mîncați de răutate, neînțelegeri, certuri, trăire pe picior larg, invidie, îngrijorări, corupție, viclenie, etc. Sub aceeași ubrelă, dar cu masca religiozității intră și cei ce se preocupă de lucruri care nu sunt neapărat rele în sine, dar totuși în care Dumnezeu nu-și găsește plăcere. Oricine nu se va înstrăina de lume cu ademenirile ei, se va întîlni cu răzbunarea lui Dumnezeu (Isaia 1:24). Dumnezeu ne-a iubit, cînd fiecare din noi eram vrjmaș al Lui și a trimis pe Fiul Său, ca să putem fi împăcați și iertați (Romani 5:8-10). Doamne, dă-mi înțelepciune să percep ce aparține acestei lumi, chiar dacă aceste lucruri ar putea fi camuflate în aparențe pașnice și caritabile, ca să rup prietenia cu lumea și să nu mai fiu vrăjmaș al Tău.
