Statisticile
arată că aproximativ 70% din toate bolile sunt cauzate de un mod nesănătos de
viață. De aceea auzim frecvent expresia “un stil de viață sănătos”. Ce înseamnă
aceasta?
Un stil de viață sănătos presupune pe de o parte: alimentare corectă, exerciții
sistematice și odihnă eficientă și pe de altă parte renunțarea la
vicii și obiceiuri dăunătoare.
Cum
spunea un prieten care a slăbit cu 64 de kg ca să-și revină în formă: nu mai
mănânc ceea ce îmi place, deja mănânc ceea ce vreau.
Omul
nu este doar o ființă biologică, ci și o ființă spirituală. Din punct de vedere
spiritual, noi tot avem nevoie de un mod sănătos de viață. În mod special, cei
ce au crezut în Isus Hristos și sunt născuți din nou, trebuie să o rupă cu păcatul
și deprinderile păguboase și să dezvolte obiceiuri bune, o gândire
biblică, discipline spirituale. Cu alte cuvinte să fie DEDICAT UNEI TRĂIRI
NOI.
Ef.
4:25-32
1. Nu minți, ci spune adevărul.
Minciuna
este afirmația prin care se omite sau se denaturează adevărul. Ducerea în eroare în mod
intenționat este o minciuna premeditată.
Ap. Pavel folosește cuvintele ἀποtiθέμι
și ψεῦδος – lăsați-vă de minciună, renunțați la minciună, sau opriți
falsul. Aceasta este o parafrazare a poruncii a noua: “Să nu mărturiseşti
strâmb împotriva aproapelui tău”, la care se adaugă o poruncă nouă – spune
adevărul.
Uniunea
sovietică prigonea biserica creștină și aresta păstorii. Autoritățile au auzit
de fratele Reaboșapca, care era responsabil de foarte multe biserici și doreau
tare să-l prindă, numai că ei nu știau cum el arată. Autoritățile au grămădit
într-o închisoare mai mulți păstori și i-au întrebat: printre cei ce ședeți
aici, este Reaboșapca? Toți tăceau. Nimeni nu dorea să-l trădeze fratele, căci
știau că îl aștepta moartea. Atunci fr. Reaboșapca s-a sculat în picioare, s-a
uitat împrejur și a răspuns: domnule ofițer, printre aceștia care șed (așezați)
aici, nu este Reaboșapca.
a) Evitarea adevărului nu este tot una cu
schimonosirea adevărului. A fugi de la răspuns, a schimba tema sau a te abține
de la răspuns nu înseamnă minciună. Totodată, aceasta nu este îndreptățită, în
biserica lui Hristos, căci porunca este suficient de explicită – fiecare dintre
voi să spună aproapelui său adevărul, pentru că suntem mădularele unii altora.
b) Jumătate de adevăr nu reprezintă totdeauna o
minciună. Totodată, atunci când intenționat ascunzi acea parte a adevărului,
care face diferența aceasta duce în eroare. A duce în eroare înseamnă a induce
în fals.
c) Exagerarea este schimonosirea
adevărului. Mărirea sau micșorarea intenționată a faptelor și cifrelor este un
fals. Totodată, rotunjirea cifrelor în situațiile obișnuite și exagerarea ca
figură de stil (hiperbola) nu este minciună. În aceste situații adesea folosim
expresii de aproximație: vreo, aproape, cam ș.a.
d) Minciună albă este minciuna spusă cu
intenție nobilă. De regulă minciuna albă nu caracterizează un mincinos cronic,
ci mai degrabă o situație de excepție. Moș Crăciun, barza care aduce copilașii
și poveștile sunt minciuni albe.
e) Minciuna este orice formă de
schimonosire a adevărului. Atunci când minciuna este un mod de trai și apelezi
la ea cu orice ocazie, aceasta te face mincinos.
a. Copiatul la test este mințirea
profesorului;
b. Promisiunea nechibzuită este câștigarea încrederii
cuiva printr-un fals;
c. Divulgarea secretelor va fi trădarea celui ce ți-a
încredințat secretul;
d. Bârfa este răspândirea minciunilor
cu scop de discreditare;
e. Pretextele sunt tot niște minciuni, autoînșelări
și falsuri.
Lumea
încearcă să ne convingă că minciuna nu este o chestie gravă. De mici copii
ne-au băgat în cap povești hazlii despre Păcală cu Tândală, Pinocchio. Sub
pretextul umorului s-a stabilit oficial și o sărbătoare a minciunii pe 1
aprilie. Lumea încearcă să ne mintă chiar cu privire la minciună.
Doar Scriptura ne spune adevărul despre minciună. Ea ne descoperă pericolul și
gravitatea reală a minciunii. Minciuna afectează relația omului cu Dumnezeu,
relația cu aproapele său. Minciuna poate afecta drastic chiar și mântuirea ta.
Nu ştiţi că cei nedrepţi nu vor moşteni
Împărăţia lui Dumnezeu? (1Cor. 6:9).
Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi,
scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi
mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică
moartea a doua (Ap. 21:8).
Cum
poți scăpa de minciună? Soluția este simplă: spune adevărul.
Cum
să scapi de mincinoși? Care sunt semnele că cineva minte? Cu excepția mincinoșilor
cronici, cei care mint, de obicei: au schimbări în tonalitatea vocii, mișcări
exagerate ale corpului sau lipsa lor, privirea îndreptată spre partea dreaptă,
atingerea nasului sau acoperirea feței, privire nevinovată, pauză în vorbire.
Se
spune că este ușor de mințit o dată, dar nu poți minți pe toți și întotdeauna.
Pe Dumnezeu nu-L poți minți. Dedică-te azi să spui adevărul.
2. Nu da prilej diavolului.
Unii
sunt pasionați să cunoască cât de aproape ar putea să stea lângă păcat, fără să
cadă în păcat. Unii încearcă să bea un pahar, două, trei... ca să vadă cât ar
putea să bea fără să se îmbete. Tinerii uneori mă întreabă: cât de aproape pot
fi cu prietena mea, dar să nu fie păcat? Astfel de creștini se joacă cu focul. Creștinii
adevărați se depărtează de ceea ce se pare rău și nu flirtează cu păcatul.
Ispita în sine nu este un păcat.
Mânia în sine nu este un păcat.
Supărarea în sine nu este un păcat.
Iritarea în sine nu este un păcat.
Nemulțumirea nu este un păcat în sine.
Totodată:
mânia, supărarea, nemulțumirea cât și iritarea te face vulnerabil în fața
diavolului. Când alegi să te afli în aceste stări, atunci alegi deliberat să îi
dai avantajul diavolui. Fiind în așa stare, noi dăm prilej diavolului ca să
aibă câștig din noi.
Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul
vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să
înghită (1Pt. 5:8).
Γρηγορήσατε – vegheați! Fii
atent, căci diavolul îți dă târcoale. Pentru a înțelege mai bine acest cuvânt
arhaic, haideți să vedem ce spune DEX. TÂRCÓL ~oále n.: A da (sau a face)
~oale (sau un ~) a) a se învârti în preajma cuiva sau a ceva; b) a face curte.
Diavolul are două metode: 1) a distruge – amenințări, prigoană,
martirizare... 2) a ademeni – prin înșelare, prefacere, capcane...
Iată
de ce creștinul nu trebuie să fie pasionat doar de linia care face diferența
între alb și negru, (adică păcat și ne-păcat), ci să fie Γρηγορή chiar
și de zonele gri, care nu sunt neapărat păcătoase, dar care sporesc substanțial
vulnerabilitatea creștinului în fața săgeților arzătoare ale celui rău.
Cum
poți să te mânii și să nu păcătuiești?
Există așa
numita ”mânie sfântă”, care e provocată de un zel mare pentru dreptate și
adevăr. Marele evanghelist englez Roberson povestea un caz în care s-a
întâmplat să fie martor cum un om beat încerca să violeze o minoră. El s-a
mâniat așa de tare, încât și-a mușcat buza și a încleștat pumnii. La fel, Domnul
Isus a intrat în templu și când a văzut fărădelegile de acolo, a luat un bici
și i-a fugărit pe toți afară, zicând:
"Este scris: "Casa Mea se va chema o
casă de rugăciune." Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari (Mat.
21:13).
Ce
să faci ca să nu oferi prilej diavolului?
Mânia
este în lista faptelor firii pământești pe care trebuie să o ținem în supunere.
În caz contrar, nu vei putea moșteni Împărăția lui Dumnezeu.
Aţi auzit că s-a zis celor din vechime:
"Să nu ucizi; oricine va ucide va cădea sub pedeapsa judecăţii. Dar Eu vă
spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii (Mat.
5:22).
·
Conștientizează gravitatea stărilor vulnerabile d.p.d.v.
spiritual și ia-le în serios.
·
Nu căuta îndreptățire pentru mânie, supărare, iritare și
nemulțumire. Aceste stări se aseamănă cu beția sau oboseala, caracterizate de:
conștientizare redusă, reacție redusă, precizie redusă, și un risc enorm pentru
a comite greșeli elementare.
·
Temperamentul cuiva nu trebuie să fie o scuză pentru faptul
că e impulsiv și acționează din grabă fără să-i pese de consecințe.
Dedică-te
azi să stai departe de păcat și tot ce ți se pare rău, ca să nu dai prilej
diavolului.
3. Nu fura, ci lucrează și fii
generos.
În
ultimele decenii, furtul din supermarket a devenit o problemă serioasă la nivel
mondial. Magazinele mari sunt nevoite să îndrepte 1/3 din profit pentru
acoperirea pierderilor, provocate de furt. Ca urmare, produsele ajung să coste
mai scump, decât ar trebui.
Sărăcia
nu justifică furtul, chiar dacă furi pentru ați potoli foamea.
Hoţul nu este urgisit când fură ca să-şi
potolească foamea, căci îi este foame; şi dacă este prins, trebuie să dea
înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă. (Prov. 6:30-31).
Urgisit
înseamnă afurisit – care nu produce mare pagubă. Deci, când furi ca să-ți
potolești foamea, nu produci o mare pagubă, însă dacă ești prins nu ești scutit
de vină.
·
Angajatorii declară venituri mici, ca să evite plăți mai mari
la buget.
·
Angajații acceptă salariile în plicuri, ca să plătească mai
puțin în impozite.
·
Elevii și studenții copie la examene, pentru o notă mai bună.
·
Statul îți confiscă ceea ce nu poți demonstra că e al tău.
·
Criminalii fură ”miliardul” și apoi declară totul a fost
absolut legal.
Furtul,
ca și minciuna este atât de înrădăcinat în societatea noastră încât tocmai au
format proverbe: ”la colhoz e dealul mare, cine fură acela are”, sau ”Tot
ce ai furat de la stat e numai jumate din cât ţi-a luat”. Sau cum spune
Gheorge Păun:
Când furi fără de măsuri
Şi primeşti o condamnare
La doi ani cu suspendare,
Zău că merită să furi.
Porunca
din decalog este scurtă, clară și neechivocă.
Să nu furi. (Ex. 20:15)
Însă
această poruncă nu soluționează problema. Ea doar interzice furtul. NT aduce
soluția pentru problema furtului - ”lucrează”. Lucrează bine, inteligent și
sârguincios, așa ca să ai tu și să poți ajuta și pe alții.
Cine nu vrea să lucreze nici să nu mănânce
(2Tes. 3:10).
Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai
ales de cei din casa lui, s-a lepădat de credinţă şi este mai rău decât un
necredincios (1Tim. 5:8).
Lucrul
în sine nu este soluția. Poți să lucrezi pentru că ești workoholic, lacom,
iubești să trăiești pe picior larg. Scopul lucrului este să te întreții și să
poți ajuta pe cei ce nu se pot întreține. Scopul câștigului nu este bogăția
sau lăcomia, ci generozitatea și ajutorarea. Fericit nu e cel ce papă
bine, ci de cel ce se simte bine după ce a hrănit pe altul.
Este mai ferice să dai decât să primeşti (FA.
20:35).
Dacă
ai furat, nu mai fura. Pune-te pe treabă și dezvoltă-ți generozitatea.
4. Nu distruge, ci mai degrabă
zidește.
Când
eram copil, aveam un vecin de vârsta mea. Adesea călcam pe bec împreună. Pe el,
părinții îl ciomăgeau, iar pe mine mă mustrau. După o întâmplare pentru care am
fost trași la răspundere, l-am întrebat: ce ți-au făcut? După ce mi-a povestit
cum a încasat-o, m-a întrebat și el: dar ție ce ți-au făcut? La care i-am zis:
mi-au ținut morală jumate de oră, dar mai bine îmi dădea un zdupac.
Pentru
unii oameni, cuvintele intră pe o ureche și iese pe alta, dar pentru alții
cuvintele dor mai tare decât nuiaua.
Toţi greşim în multe feluri. Dacă nu greşeşte
cineva în vorbire, este un om desăvârşit şi poate să-şi ţină în frâu tot trupul
(Iac. 3:2).
Glumele
proaste, înjurăturile, blestemele, vulgaritatea, bârfa, clevetirea, vorbirile
pe la spate, vorbirea de rău, critica neconstructivă, ”cuvintele de legătură”, apostrofarea,
vorbe rușinoase și prostiile distrug relații, vise și destine. Astfel de
cuvinte nici nu trebuie să fie pomenite între credincioși.
Orice amărăciune, orice iuţeală, orice mânie,
orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul
vostru (Ef. 4:31).
Credincioșii
nu sunt chemați să se abțină de la aceste lucruri, pentru că asta nu e frumos,
ci pentru că vorbirea stricată Îl întristează pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu,
prin care am fost pecetluiți pentru ziua răscumpărării.
Cum
să scapi de cuvintele murdare?
Mai
întâi de toate, revizuiește-ți inima.
Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună
a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui;
căci din prisosul inimii vorbește gura (Lc. 6:45).
Unii
s-au pocăit de curând și le mai iese câteodată cuvinte murdare. Găsește-le
înlocuire.
Alții, fie privesc filme cu vocabular vulgar, fie trăiesc într-un anturaj în
care cuvintele murdare e o normă. Schimbă-ți prietenii.
Mai
mult decât atât, noi suntem chemați să zidim, să mângâiem, să sfătuim, să
încurajăm prin vorbirea noastră. Nu este suficient doar să nu faci rău, ci
trebuie să faci bine.
Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har,
dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia. (Col. 4:6).
Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi şi
iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos (Ef.
4:32).
Chiar
dacă ai păcătuit împotriva lui Dumnezeu sau împotriva semenului tău, să știi că
există iertare. Vin-o cu pocăință, cereți iertare și renunță la acel păcat
pentru totdeauna, așa cum Hristos ne-a iertat odată pentru totdeauna.
