În limba greacă ”θεος” (teos) înseamnă Dumnezeu, iar dacă se adăugă litera ”α” (alfa) în fața cuvîntului arată negația cuvîntului dat. De aceea cei ce nu cred în Dumnezeu se numesc atei. Unii din ei ajung chiar să se mîndrească cu aceasta, iar adesea disprețuiesc pe cei ce cred în Dumnezeu. În ziua judecății, ateii vor avea aceeași sentință ca și demonii, vor fi aruncați în iazul de foc (Apoc. 20:10-15). Cristos Isus a purtat pe cruce păcatele oamenilor, dar nu și a demonilor (Evrei 2:16). Dar spre rușinea ateilor, care nu cred în Dumnezeu, vin să mărturisească însuși demonii, căci ei cred (Iacov 2:19). Dacă demonii Îl recunosc pe Isus Cristos ca Sfîntul lui Dumnezeu (Luca 4:34,41), ca Fiul lui Dumnezeu (Marcu 3:11) și se supun Lui (Luca 4:35), atunci ateii sunt de fapt mai orbi spiritual decît demonii. Tot la fel sunt și cei ce privesc la lucrarea pe care o face Dumenzeu și o atribuie lui Satan sau invers. Chiar și cei mai ”religioși” au dat dovadă de astfel de orbire spirituală (Matei 9:34). Deci, să credem în Dumnezeu și să nu fim orbi spiritual.
