Păcatul în primele două cărți ale Bibliei



După ce omul a păcătuit/a încălcat Voia lui Dumnezeu, El l-a îndepărtat de la Sine.
Dumnezeu a prevenit omul că păcatul îl va urmări, dar el să-l stăpînească. Binele se află în extrema opusă decît răul. Uneori ceea ce e rău este păcat, alteori ceea ce nu este neapărat rău este păcat și alteori ceea ce e rău nu e neapărat păcat (Gen 4:7; 13:3).
Păcatul se gradeaza și are limită: ”afară din cale de păcătoși”, ”păcatul lor e nespus de greu” (Gen 13:13;18:20).
Cînd acționez din inimă curată, Dumnezeu te ferește de păcat. Păcatul curviei este îndreptat împotriva lui Dumnezeu (Gen 39:9) și este calificat ca fiind ”foarte mare” la fel ca infedilitatea față de Dumnezeu (Gen 20:6,9; 32:21,30).
Doar recunoașterea păcatului/vinei nu este soluția (Ex 9:27;10:16). Dumnezeu vrea ca să avem frica Lui înaintea ochilor noștri, aceasta ne ajută să nu păcătuim (Exod.20:20).Trebuie să ții ispita departe, ca să nu ajungi să păcătuiești (Ex 23:33). Păcatul are o consecința - moartea, dar ca să nu mori e necesar  un mijloc de răsplătire/ispășire - jertfa (Ex. 29:14). Fiecare își va lua răsplata pentru păcatul propriu în ziua răzbunării lui Dumnezeu (Ex.32:33-34).
Dumnezeu e drept ca să ierte sau să răzbune, dar noi putem să venim cu pocăință și să-L rugăm pentru iertare  (Ex.34:7,9).