Biblia a fost scrisă de oamenii lui Dumnezeu, care erau inspirați de Duhul Sfânt (2Timotei 3:16-17). Aceasta înseamnă că ei sunt coautori cu Dumnezeu. Cuvintele lui Dumnezeu sunt adevărate și stau la baza credinţei creștinului. Biblia Îl prezintă pe Dumnezeu în raport cu omenirea creată de El. În esență scopul Bibliei este ca fiecare om să recunoască pe Dumnezeu Creatorul şi Stăpânul său, să aibă respect şi ascultare de El.
- Sunt oameni care studiază Biblia cu interes şi bucurie, o preţuiesc şi o iubesc. Pe aceştia Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, îi ajută să înţeleagă învăţăturile Bibliei şi-i ajută la împlinirea lor. Cunoscând Biblia şi valoarea ei spirituală, creștinii caută în permanenţă să-şi conformeze viaţa cu voinţa lui Dumnezeu (Luca11:28; Romani1:16-17). “Sfinţeşte-i prin adevărul Tău. Cuvântul Tău este adevărul” (Ioan 17:17). Tot ce ar veni în vața unor astfel de creștini, îi ajută să devină tot mai asemenea lui Isus Hristos (Romani 8:28-29).
- Sunt oameni care nu resping Biblia, dar nici nu o acceptă şi nu o respectă suficient pentru a le schimba vieţile. Ei îşi aduc aminte de Dumnezeu numai atunci când au nevoie de El în rezolvarea unor probleme pământeşti sau când trec prin momente grele de necazuri. Datorită dezinteresului față de Biblie aceşti creştini nu experimentează o legătură vie cu Dumnezeu prin credinţă şi nu-L recunosc pentru a-L respecta şi pentru a asculta de El. Aceste persoane “nu sunt nici reci şi nici în clocot, ci sunt numai căldicei” (Apoc 3:15-16). Ei spun că au credinţă în Dumnezeu şi că sunt creştini numai că faptele lor nu confirmă aceasta (2Timotei 3:4-5).
- Sunt oameni care nu au interes să cunoască Biblia și chiar o resping. Aceşti oameni nu cunosc pe Dumnezeu pentru a-L iubi şi pentru a-L respecta. Dumnezeu are milă şi răbdare cu ei. Nu le pedepseşte imediat păcatele şi le dă binecuvântările Sale şi-i aşteaptă să-L recunoască şi să-L primească în viaţa lor (Matei 5:45). Majoritatea din ei fac ce voiesc, tot felul de nelegiuiri, nedreptăţi, minciuni și înşelătorii fără nici o teamă de Dumnezeu. Dar şi răbdarea şi harul lui Dumenzeu au o limită.