Dar ca să nu încep pe o notă tristă, voi începe cu pilda spusă de renumitul teolog danez Soren Kierkegaard din sec. XIX. Într-o localitate era o comunitate de rațe, care se duceau la biserica rațelor pentru a asculta predicatorul rațelor. Într-o duminică, predicatorul rațelor a vorbit foarte frumos despre:
- capacitatea lor de a zbura. Dumnezeu pentru le-a creat ca zboare.
- frumusețea priveliștii, care apare la zborul unei pasări este incredibilă.
- a desfăcut aripile, zicând "cu aceste aripi” poți să uiți de gravitație.
- cu aceste aripi puteți zbura în prezența lui Dumnezeu. Iată chemarea noastră.
Toată comunitatea de rațe dădeau din cap
(aprobând mesajul), strigau "Amin!" și ”Aleluia!”. La finalul
slujbei, rațele s-au întors la casele lor pe aceeași cărare pe care au venit,
zicând: ce frumos și adevărat a vorbit azi predicatorul...
Această fabulă lovește dureros în bisericile și
creștinii din zilele noastre. Mulți oameni merg la biserică, cântă cântări de
laudă, ascultă o predică, dar se întorc acasă la fel cum au venit, fără
nicio schimbare aparentă în viața lor.
Ei se mângâie neîncetat cu promisiunea lui
Isus ”Eu sunt cu voi până la sfârșitul veacurilor”, dar această
promisiune a fost dată ucenicilor Săi, nu celor ce poartă numele de creștini
sau țin anumite obiceiuri creștine.
Să nu uităm că aceste cuvinte sunt o
promisiune din contextul marii trimiteri. Eu sunt cu voi dacă veți face ce v-am
poruncit. Faceți ucenici, botezați-i și învățații să păzească tot ce v-am
poruncit. Nu este o promisiune necondiționată.
Doar imaginați-vă pe Samson, care după
ce a încălcat porunca și Duhul Domnului l-a părăsit, s-a gândit că se va scula,
se va încorda ca și datele trecute, dar nu a fost să fie... Sau cazul când Israel
a fost înfrânt de mica cetate Ai, pentru că a fost încălcată porunca Domnului
și Dumnezeu s-a retras de la ei. Tare aș vrea să nu le repetăm soarta...
Care ar fi ingredientul secret, ca să mă
asigur că Hristos este cu mine și creștinismul meu nu este unul steril?
Ce să fac ca să nu mă mai simt atât de neputincios în fața ispitelor, sau fără
atracție de disciplinele spirituale?
I. CUNOAȘTE-L PERSONAL PE TATĂL ȘI PE FIUL
Ioan 17:1-8. Parafrazare simplificată:
1.
A sosit ceasul, deci
proslăvește-Mă...
2.
Căci mi-ai dat putere să dau viață
veșnică celor, pe care mi-ai dat.
3.
Viața veșnică este cunoașterea
Dumnezeului adevărat și a lui Isus Hristos.
4.
Am îndeplinit misiunea pe
care mi-ai dat-o.
5.
Primește-Mă în slava pe care am
avut-o înainte de crearea lumii.
6.
Căci i-am învățat despre tine și
ei au păzit Cuvântul Meu.
7.
Acum au cunoscut Adevărul.
8.
Ei au primit Cuvântul și au
cunoscut cu adevărat cine sunt și de unde vin.
Care a fost misiunea lui Isus (v.4)?
"Te-am slăvit pe pământ, căci am împlinit
lucrarea pe care Mi-ai dat-o să o fac" (Ioan 17:4).
Dacă ne gândim că Isus a venit pe pământ să
moară pentru păcătoși... El încă nu fusese răstignit. Moartea lui pe cruce a
fost o altă lucrare, care a avut un alt ”sfârșit” (19:30).
Având în vedere contextul cap. 17, Isus se
referă la formarea ucenicilor. Cuvintele cheie ale acestui capitol sunt ”oamenii
pe care Mi i-ai dat". Tu mi-ai dat puterea să dau viață veșnică, adică
să Te cunoască personal pe Tatăl și pe Fiul (17:3) și M-ai trimis în lume. La
fel și Isus a dat putere ucenicilor săi și i-a trimis în lume (Ioan 17:18). Misiunea
lui Isus de formare a ucenicilor a fost considerată încheiată, pentru că ei
deja L-au cunoscut personal și practic.
Ioan 17:8. Şi viaţa veşnică este aceasta: să Te
cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Isus Hristos pe care L-ai
trimis Tu. Căci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit
şi au cunoscut cu adevărat...
Duhul sfânt special separă: 1) primire – a
auzi, a lua cunoștință, 2) au cunoscut cu adevărat – au pus în practică și au
cunoscut pe Dumnezeu în viață.
Deci, dacă Îl cunoști cu adevărat pe Tatăl
și pe Fiul ai viață veșnică și ești cu adevărat ucenicul lui Isus. Aceasta
e cunoașterea din experiență, nu o cunoaștere academică. Cea academică îți dă
cunoștințe despre Dumnezeu, dar cea practică te face să-L cunoști personal și
intim.
Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă
păzim poruncile Lui. Cine zice: "Îl cunosc", şi nu păzeşte poruncile
Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el. (1Ioan 2:3-4).
Știm că Îl cunoaștem pe El în mod personal,
din experiență și prin interacțiune strânsă dacă păzim poruncile Lui. Cine
nu împlinește la cel mai serios mod poruncile lui Isus nu este un ucenic al lui
Isus, nu-L cunoaște pe Dumnezeu, nu are viață veșnică și se înșală în
religia lui, chiar dacă-și zice creștin.
Care sunt poruncile lui Isus:
1. Crede
în Dumnezeu și în Isus (Ioan 14:1);
2. Pocăiește-te
de păcatele tale (Fapte 17:31);
3. Iubeşte-L
pe Dumnezeul (Matei 22:37);
4. Iubeşte
pe aproapele tău ca pe tine însuţi (Matei 22:39);
5. Iubește
biserica (unii pe alţii), cum te-am iubit Eu (Ioan 15:12);
6. Iertaţi
orice aveţi împotriva cuiva (Marcu 11:25);
7. Rămâneţi
în Mine, şi Eu voi rămâne în voi (Ioan 15:4);
8. Lumina
voastră să lumineze înaintea oamenilor (Matei 5:16);
9. Împacă
degrabă cu cel obijduit de tine (Matei 5:25);
10. Rupe-o
(la propriu) cu tot ceea ce te duce în păcat (Matei 5:29-30);
11. Nu
jura pe nimic ("Da, da; nu, nu") (Matei 5:34-37);
12. Nu
vă puneți în pară cu cei răi (Matei 5:39);
13. Oferă
mai mult decât ți se cere (Matei 5:40);
14. Iubiţi
pe vrăjmaşii voştri, faceţi-le bine şi rugaţi-vă pentru ei (Matei 5:44);
15. Nu
te lăuda cu faptele bune (Matei 6:1);
16. Rugă-te
Tatălui care este în ceruri (Matei 6:9);
17. Postește
fără să te victimizați (Matei 6:16);
18. Nu-ți
strânge comori pe pământ (Matei 6:19);
19. Fă-L
pe Dumnezeu prioritar (Matei 6:33);
20. Nu
te îngrijora (Matei 6:34);
21. Nu
judeca (Matei 7:1-2);
22. Păzește
ce e sfânt (Matei 7:6);
23. Cere
și ți se va da (Matei 7:7);
24. Poartă-te
cu oamenii, așa cum ai dori ca ei să se poarte cu tine (Matei 7:12);
25. Intră
pe poarta cea strâmtă și umblă pe calea cea îngustă (Matei 7:13);
26. Ridică-l
pe fratele tău care a căzut (Matei 18:15);
27. Participă
la Cina Domnului (Luca 22:19);
28. Fii
milostiv (Luca 6:36);
29. Fii
totdeauna gata să te întâlnești cu Isus, căci nu știți ceasul (Luca 12:40);
30. Fă
ucenici și învață-i să păzească tot ce Isus a poruncit (Matei 28:20).
Richard Foster
comasează poruncile lui Isus în 12 practici pe care le numește disciplinele
spirituale: citirea Bibliei, memorarea Scripturii, rugăciunea etc.
Dar să nu facem din disciplinele spirituale un
scop în sine, ca și când dacă am citit Biblia – bifez, m-am rugat – bifez, am
postit – bifez, am fost la biserică – bifez, am slujit – bifez. Când faci
din împlinirea poruncilor Lui un scop în sine, le transformi în rituri și
obiceiuri. Dar dacă folosești disciplinele spirituale pentru a-L cunoaște
și a te apropia de El, aceasta devine o relație.
Când Isus a spus: "veți cunoaște
adevărul și adevărul vă va face liberi" (Ioan 8:32), El nu se
referea la colectarea de informații sau date. El vorbea despre această
cunoaștere intimă, care vine doar printr-o relație profundă, personală cu El.
Dacă această cunoaștere ar fi putut fi
transmisă instantaneu, Isus și-ar fi pus mâinile pe capul apostolilor și
ar fi ordonat: "Cunoașteți adevărul".
Dacă această cunoaștere ar fi putut fi transmisă prin colectarea de
informație, Isus i-ar fi învățat în câteva zile, săptămâni sau luni.
În schimb, El a zis: "Veți cunoaște adevărul", indicând un
proces de punere în practică a poruncilor și ca urmare ajungi să cunoști din
experiență.
Dar vei zice, cum să mă țin eu de disciplinele
spirituale și să împlinesc poruncile Lui, căci nimeni nu poate împlini Legea.
Nu confunda Legea cu poruncile lui Isus. Legea aducea pedeapsa, pentru că omul
era impotent în fața Legii. Noi nu trăim sub Lege, ci sub Har. Iată de ce jugul
lui Isus nu este greu, ci ușor (Mat. 11:28). Cum e ușor, dacă uneori mi-i în
silă ... Secretul ni-l dă însuși Isus.
III. IUBEȘTE-L PASIONAT PE ISUS
Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămâne în dragostea Mea, după cum şi
Eu am păzit poruncile Tatălui Meu şi rămân în dragostea Lui (Ioan 15:10).
Păzirea poruncilor lui Isus este posibilă dacă-L
iubești. Jugul și sarcina Lui este ușoară pentru că este făcută din dragoste. Cine
se impune să facă ceea ce iubește? Cine uită să facă ceea ce iubește? Cine
face neglijent ceea ce iubește? Dacă ai probleme cu împlinirea poruncilor,
revizuiește-ți dragostea dintâi.
Dragostea dintâi, sau dragostea de Dumnezeu
este atât de importantă și are așa mare valoare, încât Dumnezeu poruncește în
Ap. 2:4-5:
Dar ce am împotriva ta este că ţi-ai părăsit
dragostea dintâi. Adu-ţi, dar, aminte de unde ai căzut; pocăieşte-te şi
întoarce-te la faptele tale dintâi. Altfel, voi veni la tine şi-ţi voi lua
sfeşnicul din locul lui, dacă nu te pocăieşti.
Observați
cum funcționează: progresia merge de la cunoașterea lui Dumnezeu la ascultarea
de poruncile Lui, care este posibilă doar într-o relație de dragoste. Apoi, cu
cât Îl iubim mai mult, cu atât ne dorim mai mult să ne supunem Lui. Cu cât Îl
ascultăm mai mult, cu atât El ni Se descoperă mai mult.
Atunci când Îl iubești pe Dumnezeu suficient de mult pentru a-L asculta, El îți va răspunde prin revărsarea binecuvântărilor Sale asupra ta. Iată câteva promisiuni.
- Vei avea siguranța mântuirii (1Ioan 2:5).
- Dragostea lui Dumnezeu va fi desăvârșită în tine (1Ioan 2:5).
- Vei avea succes în ceea ce vei face (Iosua 1:8).
- Rugăciunile tale vor fi ascultate (Ioan 15:7).
- Te vei bucura de prietenia cu Hristos (Ioan 15:14).
- Nevoile tale vor fi satisfăcute (Matei 6:33).
- Dumnezeu îți va îndrepta calea în viață (Proverbe 3:5-6).
„Nu te
teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt
Dumnezeul tău; te voi întări, te voi ajuta, te voi susține cu
mâna Mea cea dreaptă.” (Isaia 41:10).
Nu ai vrea să spui azi ca și Moise,
Doamne nu mă duc de aici, până Tu nu vei fi și vei merge cu Mine?
Atât de mulți creștini sunt atât de
indisciplinați din punct de vedere spiritual încât par să aibă puține roade și puțină
putere în viața lor. Am văzut bărbați și femei care se disciplinează la cel mai
serios mod pentru a slăbi, sau pentru ași face un aspect mușchios, sau pentru a
face niște bani, dar se disciplinează foarte puțin în relația lor cu Dumnezeu.
