Ioan 16 || PENTRU CĂ NU SUNTEȚI DIN LUME


Moldova - parcă-i una, parcă-s două.

Harta – este una, dar are două emisfere. La unii e vară, iar la alții e iarnă.

Globul – e unul, dar nu este iluminat în întregime. E noapte și ziu.

Lumea – e o natură umană, dar unii sunt negri, iar alții albi; unii s bogați, iar alții săraci; unii sănătoși, alții bolnavi; unii conduc, alții sunt conduși.

Privești la lume în fiecare generație și parcă-s toți la fel, dar totuși printre toți oamenii din lume sunt cei aleși de Hristos – ei formează biserica.

   LUMEA ȘI BISERICA

Deși par a fi una, biserica și lumea sunt diferite și nu se mixează. La fel ca și apele oceanelor Atlantic și Pacific. În istorie s-a încercat atât teocratizarea societății civile, cât  și transformarea bisericii în organizații de caritate socială. Ambele încercări au fost nereușite și chiar tragice.

De ce lumea ne urăște pe noi - biserica?

·       Îl urăsc pe Hristos și pe Dumnezeu.

23. Cine Mă urăşte pe Mine urăşte şi pe Tatăl Meu.

·       Nu suntem din lume.

19. Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea.

Biserica e dintr-un alt fel de aluat. Lumea nu iubește biserica, căci trăiește după principii care-i dă în obraz lumii.

·       Mărturisim adevărul, care nu le este pe plac.

27. Şi voi, de asemenea, veţi mărturisi,
pentru că aţi fost cu Mine de la început.

Fiindcă adevărul scoate la iveală ceea ce încearcă lumea să ascundă, lumea urăște biserica. Deprindeți-vă cu aceasta. Do not give up.

Nu ținea rău pe lume pentru ură, lipsă de dragoste și prigoană.

ü Fii indulgent, căci ei nu-L cunosc pe Dumnezeu.

21. Dar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu,
pentru că ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis.

ü Nu te compătimi, căci pe Hristos L-au urât înaintea ta.

18. Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastră.

ü Fii gata să fii respins sau acceptat, așa ca și Hristos.

20. Aduceţi-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: "Robul nu este mai mare decât stăpânul său." Dacă M-au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvântul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi.

Dumnezeu le va trage mâța pe spinare, - "M-au urât fără temei".

Ø Nu au nicio dezvinovățire. Dumnezeu le-a vorbit, dar ei au ignorat.

22. Dacă n-aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, n-ar avea păcat;
dar acum n-au nicio dezvinovăţire pentru păcatul lor.

Ø Ei vor purta vina pentru păcatul respingerii (necredinței), pentru că deși au auzit / văzut, totuși L-au urât pe Dumnezeu.

24. Dacă n-aş fi făcut între ei lucrări pe care nimeni altul nu le-a făcut, n-ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut, şi M-au urât şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.

2.    DUHUL SFÂNT ȘI DUMNEZEU

Creștinii încearcă să explice trinitatea și nu reușesc, necreștinii neagă trinitatea și păgubesc.

·       Un singur Dumnezeu în trei persoane. Parcă-I unul, parcă-s trei.

14:20. În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sunt în Tatăl Meu, că voi sunteţi în Mine şi că Eu sunt în voi.

Noi folosim formulări inexplicabile, dar nu le punem la îndoială:

-         Ochelarii (pl.) - o singură pereche. 3 comp: 1 ramă și 2 sticle;

-         Pantalonii (pl.) - o singură pereche. 3 comp: 1 brâu și 2 craci;

-         Oul este unul, dar are 3 componente: coajă, albuș și gălbenuș;

-         Apa poate există în 3 stări diferite: lichidă, solidă și gazoasă;

-         Spațiul are 3 dimensiuni: lungime, lățime și înălțime;

-         Timpul știm să-l împărțim în trecut, prezent și viitor.

La toate acestea lumea nu ridică întrebări, dar dacă trinitatea iese în afara cadranului de pricepere, deja nu vor s-o accepte.

Există un singur Dumnezeu cu o natură nedivizată şi indivizibilă.

Deut 6:4 Ascultă, Israele! Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.

Athanasie şi Grigore de Nisa au formulat foarte clar la consiliul de la Constantinopol în 381 d.H. ομουσια εν τρεις υποστασεις - o natură în trei persoane / o esență în trei ipostase. Dumnezeu există nedivizat în trei persoane distincte.

·       Un Mesager cu două mesaje (pentru lume și biserică).

16:8. Şi când va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata.

o   Duhul Sfânt îi va convinge în ce privește păcatul necredinței.

o   Duhul Sfânt îi va convinge în ce privește neprihănirea, care nu poate fi atinsă decât prin Hristos.

o   Duhul Sfânt îi va convinge în ce privește judecata, căci așa cum a fost judecat diavolul așa vor fi judecați și ei.

15:13. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul 15:26 ...El va mărturisi despre Mine.

o   Duhul sfânt va mărturisi bisericii despre Isus Hristos.

o   Duhul Sfânt va descoperi bisericii viitorul.

Noi avem un mesaj clar pentru lume – noi Îl propovăduim pe Hristos cel răstignit. Nu încercați să preluați sarcina Duhului Sfânt și să încercați voi să convingeți lumea că e păcătoasă.

De ce avem relații rele cu lumea și biserici slabe? Pentru că am agravat mesajul către lume și am ușurat mesajul către biserică. Nu aplica metodele din biserică la lume și nu-ți limita răspunderea în biserică la nivelul lumii.

În biserică, lucrurile stau diferit. Vegheați unul asupra altuia... Du-te și mustră pe fratele tău... Mărturisiți-vă păcatele unii altora... Dacă cineva rătăcește și altul îl întoarce, va mântui un suflet de la moarte...

3.    SOARTA UCENICILOR

Viitorul ucenicilor parcă-i unul, parcă-s două. Isus a spus ucenicilor că în timpul apropiat îi așteaptă dificultăți, dar viitorul e net superior. Atenția lor a fost crispată de partea sumbră a viitorului apropiat.

-         Pentru că nu sunteți din lume, lumea vă va urî Ioan 15:19;

-         Pe mine M-au prigonit şi pe voi vă vor prigoni In. 15:20;

-         Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea; Ioan 16:16;

-         Adevărat vă spun că voi veţi plânge și vă veţi tângui Ioan 16:20;

-         Veţi fi risipiţi fiecare la ale lui şi Mă veţi lăsa singur Ioan 16:32;

-         În lume veţi avea necazuri Ioan 16:33.

1. V-am spus aceste lucruri, pentru ca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere.
6. Dar, pentru că v-am spus aceste lucruri, întristarea v-a umplut inima.

Hristos le-a spus clar și o altă parte în viitor, pe care ei refuzau să o vadă.

21. Femeia, când este în durerile naşterii, se întristează, pentru că i-a sosit ceasul; dar, după ce a născut pruncul, nu-şi mai aduce aminte de suferinţă, de bucurie că s-a născut un om pe lume.

-         Da, lumea vă va urî, dar Eu v-am ales Ioan 15:19;

-         Da, vă vor prigoni, dar vor fi și cei ce vor primi cuvântul In. 15:20;

-         Da, nu Mă veți mai vedea, dar peste puțină vreme iarăși Mă veți vedea Ioan 16:16;

-         Da, veți plânge și vă veți tângui, dar întristarea voastră se va preface în bucurie Ioan 16:20;

-         Da, Mă veţi lăsa singur, dar Tatăl este cu Mine Ioan 16:32;

-         În lume veţi avea necazuri, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea (o veți birui și voi) Ioan 16:33.

Soarta - parcă-i una, dar are două laturi. Suferința, respingerea, prigoana și necazul sunt parte integrală din viața credincioșilor, dar asta nu e tot.

Noi adesea ne focusăm de ceea ce ne doare și ne temem. Dar acesta nu este tabloul întreg. Întristarea noastră este scurtă, dar bucuria care urmează este veșnică și net superioară întristării de o clipă.

Noi benevol lucrăm din greu o săptămână, pentru a ne odihnim bine un weekend. Noi benevol lucrăm din greu un an întreg și economisim pe tot ce se poate, doar pentru a ne putea permite o vacanță scurtă. Nu e mai bine să înduri o clipă, ca să te bucuri o veșnicie?

Isus a văzut că tristețea temporară i-a luat prizonieri și le accentuează intenționat ceea ce ar trebui să-i intereseze.

-         În loc să vă intereseze ”unde Mă duc?” Pe voi vă preocupă că veți rămânea singuri pentru câteva zile 16:5;

-         În loc să vă bucurați că vă voi trimite Duhul Sfânt, care vă va mângâia în suferințe și vă va da puteri, voi ați prefera ca Eu să rămân cu voi, Cel din cauza căruia veți suferi 16:7;

-         Cereți orice în Numele Meu, căci Tatăl vă iubește și veți primi 16:23;

-         V-ași mai spune multe lucruri, dar încă trebuie să mai creșteți 16:12.

E nevoie să creștem spiritual și să ajungem la starea de om mare, la statura plinătății lui Hristos, ca atenția noastră să nu fie captată de ce e mai neplăcut, ci de ce e mai valoros. Cum să facem asta?

Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. Uitaţi-vă, dar, cu luare aminte la Cel ce a suferit din partea păcătoşilor o împotrivire aşa de mare faţă de Sine, pentru ca nu cumva să vă pierdeţi inima şi să cădeţi de oboseală în sufletele voastre. Voi nu v-aţi împotrivit încă până la sânge, în lupta împotriva păcatului. Şi aţi uitat sfatul pe care vi-l dă ca unor fii: "Fiule, nu dispreţui pedeapsa Domnului şi nu-ţi pierde inima când eşti mustrat de El. Căci Domnul pedepseşte pe cine-l iubeşte şi bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primeşte." Suferiţi pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca şi cu nişte fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepseşte tatăl? Dar, dacă sunteţi scutiţi de pedeapsă, de care toţi au parte, sunteţi nişte feciori din curvie, iar nu fii. Şi apoi, dacă părinţii noştri trupeşti ne-au pedepsit, şi tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atât mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, şi să trăim? Căci ei în adevăr ne pedepseau pentru puţine zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepseşte pentru binele nostru, ca să ne facă părtaşi sfinţeniei Lui. Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de întristare, şi nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin şcoala ei roada dătătoare de pace a neprihănirii. Întăriţi-vă, dar, mâinile obosite şi genunchii slăbănogiţi; croiţi cărări drepte cu picioarele voastre, pentru ca cel ce şchioapătă să nu se abată din cale, ci mai degrabă să fie vindecat. Urmăriţi pacea cu toţi şi sfinţirea, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul.