Galateni 2 || Veridicitatea Evangheliei lui Hristos

Puteți asculta acest mesaj aici.

Răspândirea Evangheliei lui Hristos în sec. I nu a făcut-o doar ap, Pavel. După pocăința sa, ap. Pavel cu Barnaba timp de 14 ani au plantat biserici în toată Siria și Cilicia prin călătorii de scurtă durată, după care se întorceau înapoi la Antiohia – centru creștinilor dintre neamuri. 

În timpul primei călătorii de lungă durată destinată Galatiei, în bisericile din Siria și Cilicia au venit alții, care predicau următoarele: 

- Dumnezeu a ales o națiune dintre toate popoarele pământului.

- Isus Hristos a venit la acest popor ales și adus mântuirea.  

- Evanghelia a ajuns și la neamuri prin misionari diverși.

- Pentru ca neamurile să fie mântuite, trebuie să se facă mai întâi iudei.

Astfel împreună cu Evanghelia ei promovau și cultura lor. Pe când Pavel predica Evanghelia curată, fără de tradiția și cultura iudaică. 

Din moment ce adaugi la Evanghelie cultura sau tradiția, acea Evanghelie nu mai este veridică.

Învățăm că Evanghelia nu reprezintă părerea noastră despre Dumnezeu, ci revelația lui Dumnezeu pentru omenire. Evanghelia trebuie crezută, trăită și predicată fără de adausuri culturale / tradiționale și în întregime.

1. ATESTĂ-ȚI CREDINȚA

2Cor. 13:5. Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă. Pe voi înşivă încercaţi-vă.

Deși Pavel a primit Evanghelia printr-o revelație directă de la Isus Hristos, a fost nevoie și de argumente obiective pentru a dovedi corectitudinea Evangheliei sale. De altfel, dacă acesta ar fi un argument de la sine, atunci oricine ar putea să pretindă că a avut o revelație directă și de aceea este infailibil. Pavel aduce argumente, care dovedesc că Evanghelia predicată de el este una verificată și atestată.

2:2 M-am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între Neamuri. 

- Primul argument al lui Pavel a fost consiliul de la Ierusalim unde această învățătură falsă deja a fost abordată de biserica lui Hristos și hotărârea finală a fost că neamurile nu au nevoie să fie tăiate împrejur 

Fapte 15:23. "Apostolii, prezbiterii şi fraţii: către fraţii dintre Neamuri care sunt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune! 24. Fiindcă am auzit că unii, plecaţi dintre noi fără vreo însărcinare din partea noastră, v-au tulburat prin vorbirile lor şi v-au zdruncinat sufletele, zicând să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi Legea...

- Un alt argument ap. Pavel folosește pe Tit. El nu a fost supus tăierii împrejur, subliniind libertatea în Hristos și nu supunerea față de Lege. 

2:3. Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur.

- Al treilea argument a ap. Pavel este aprobarea de la stâlpii bisericii. El mărturisește că pe lângă revelația directă de la Isus, el a fost binecuvântat de apostolii Domnului Isus.

2:9. şi, când au cunoscut harul care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur.

- Al patra argument a ap. Pavel este mandatul de la capul bisericii. Pavel repetă acest argument, pentru că acesta este argumentul de top, care nu mai trebuie să lase dubii.

2:8. căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor

Cineva zicea: ”nu este nimic mai tragic decât un om greșit care crede fanatic că el e corect”. Nu este periculos pentru creștini să aibă convingere absolută că ei dețin adevărul? Pavel zice că a avut o revelație (2:2), dar nu a pretins a fi infailibil din acest motiv, ci a fost predispus să verifice ceea ce predică el cu ceea ce cred și predică ceilalți apostoli. 

Primul motiv pentru care se merită să verifici ceea ce crezi / predici este ca tu să nu te înșeli singur. Pocăința (metanoia) presupune schimbarea minții în conformitate cu Scriptura.

Rom. 12:2. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.

Al doilea motiv pentru care se merită să verifici ceea ce crez este ca să nu duci pe alții în eroare. 

Iacov 3:1. Fraţii mei, să nu fiţi mulţi învăţători, căci ştiţi că vom primi o judecată mai aspră.

Al treilea motiv pentru care se merită să verifici ceea ce crezi și predici este folosul Evangheliei, căci nu ai vrea să-ți irosești viața luptând cu morile de vânt. 

Gal. 2:2 ...ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar.

Al patra motiv pentru care merită să-ți verifici ceea în ce crezi este ca să știi ce să predici. Mulți credincioși așa și niciodată nu împărtășesc Evanghelia, pentru că nu sunt siguri de ceea ce cred ei înșiși. 

2Cor. 4:13. Însă, fiindcă avem acelaşi duh de credinţă, potrivit cu ceea ce este scris: "Am crezut, de aceea am vorbit!", şi noi credem, şi de aceea vorbim.

Cum ar fi mai bine să încerc Evanghelia pe care o cred?

Verifică-ți convingerile dacă provin din Scriptură. Nu încerca s găsești suport din Scriptură pentru convingerile tale, ci lasă ca Scriptura să-ți formeze convingerile.

2Cor. 10:5. Noi răsturnăm izvodirile minţii şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoştinţei lui Dumnezeu; şi orice gând îl facem rob ascultării de Hristos.

Verifică-ți convingerile cu liderii, învățătorii și păstorii bisericii. Când vă adunați la părtășie sau la grupuri, folosiți acest timp pentru discuții despre ceea ce ați înțeles sau nu ați înțeles din Scriptură. 

2:6. Cei ce sunt socotiţi ca fiind ceva - orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor - aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adăugat nimic.

Consultă comentarii și contrapune argumentele. Nu prelua poziții gata formate / clișee folosite de alții, ci argumentează-ți convingerile. Fii pregătit să te opui erorilor pentru a păstra Evanghelia adevărată.

2:5. noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi.

2. CONFORMEAZĂ-ȚI VIAȚA

Este absolut necesar să ai o credință corectă, dar nu mai puțin important este să trăiești în conformitate cu credința corectă. Dacă suntem sinceri, ar trebui să recunoaștem că credința noastră reală nu e ceea ce declarăm că credem, ci ceea ce de fapt trăim. Căci viața noastră este cea mai veridică confirmare a credinței noastre.

Incidentul dintre Pavel și Petru în biserica din Antiohia ne învață două lucruri: ex. Petru – orice creștin poate eșua; ex. Pavel – fiecare creștin are răspundere de credința celorlalți. 

2:11. Dar, când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă, în faţă, căci era de osândit. ... 13. Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi iudei, aşa că până şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor.

Evaluează-te și conformează-ți viața personală

În primul rând la sine însuși să fie atent, căci e mai ușor să vezi paiul din ochiul fratelui tău decât bârna din ochiul tău. Poartă-te aspru cu trupul tău, ca să creezi cărări drepte pentru ce-i ce te urmează.

16. Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17. Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!

Abordează neconcordanță între credință și fapte

Ap. Pavel a stat împotriva ap. Petru necăutând la fața omului. Apropo, Pavel nu s-a împotrivit faptei, ci înfăptuitorului. Unii creștini au preluat sloganul lui Mathatma Gandhi încearcă să separe păcatul de păcătos, zicând: ”Dumnezeu urăște păcatul, dar iubește păcătosul”. Această vorbă a ajuns faimoasă, dar nu este biblică. Păcatul nu poate exista de la sine, ci el are un proprietar (jertfă). Isus Hristos nu a murit pentru păcate, ci pentru păcatele noastre (pentru păcătoși) și în final nu păcatele vor fi aruncate în iazul de foc, ci păcătoșii.

Ps. 5:5. Nebunii nu pot să stea în preajma ochilor Tăi; Tu urăşti pe cei ce fac fărădelegea 6. şi pierzi pe cei mincinoşi; Domnul urăşte pe oamenii care varsă sânge şi înşală. 

Ps. 11:5. Domnul încearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.

Ce se întâmpla dacă treci cu vederea compromisul? 

Eșec personal în zidirea trupului lui Hristos (biserica)

Nu manifești dragoste, ci nepăsare față de fratele de credință

Alții vor fi atrași sau prinși în fals

Daună bisericii lui Hristos, care va fi vorbită de rău


Nu zădărnici harul lui Dumnezeu

21. Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci, dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

Cum e posibil?

Dacă eu aș continua să trăiesc în păcat.

Dacă aș considera că sunt mântuit prin fapte.

2:20. Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.