Titlul cărții JUDECĂTORI provine de la tipul de conducători din vremea aceea. În Egipt au intrat ca o familie, a cărui cap era Iacov, dar în 400 de ani ei au devenit un popor. Fiind în robia egipteană, evreii aveau doar căpetenii de familii. În timpul exodului din Egipt și cei 40 de ani în pustie evreii erau conduși de Moise. Moise a lăsat ca succesor pe Iosua, care trebuia să conducă poporul până în țara promisă. Iosua însă nu a mai lăsat nici un succesor și ca urmare au apărut în fiecare seminție lideri politico-militari regionali numiți judecători.
- Ce relevanță are această carte pentru creștinii din sec. XXI?
- De ce trebuie să studiem istoria evreilor, mai ales că această epocă este cea mai sângeroasă, rușinoasă din istoria Israelului?
Este Cuvântul lui Dumnezeu. Israel este un prototip al bisericii. Istoria lor ne ajută să înțelegem mai bine salvarea noastră. Trecutul lor ne ajută să înțelegem prezentul și viitorul nostru. Cine are urechi să asculte...
Paralela izbăvirii lui Israel este mântuirea noastră. Vedem clar că izbăvirea nu este un singur și simplu eveniment instantaneu, așa cum mulți încearcă să spună că am fost mântuit atunci când am rostit rugăciunea de pocăință și punctul. E ceva mai complex.
Jud. 2:1. Îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim şi a zis: "Eu v-am scos din Egipt şi v-am adus în ţara pe care am jurat părinţilor voştri că v-o voi da. Am zis: "Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi;
1. Scoaterea din Egipt. Ea a fost realizată pe deplin și doar cu puterea lui Dumnezeu. Protagonistul nu este faraon, nici Israel și nici chiar Moise, ci însuși Dumnezeu. El i-a scos din Egipt.
a. El transformă familia lui Israel într-un popor.
b. El face de rușine fiecare idol și zeu al egiptenilor.
c. El scoate poporul Israel de sub robia egipteană.
d. El îl biruie pe faraon și distruge armata egipteană.
2. Intrarea în țara promisă. Ea era a doua parte a unei și aceiași promisiuni. Țara promisă trebuia cucerită. Aici îi așteptau popoare răzvrătite, giganții și armate despre care Dumnezeu zice că ți le dau în mâinile tale, dar ei erau cei care:
a. trebuiau să cucerească țara știind că El e de partea lor;
b. trebuiau să lupte contra giganților, ispitelor, ademenirilor și capcanelor care-i așteptau;
c. trebuia să nimicească tot ce era păgân;
d. trebuiau să aplice Legea în țara promisă, ca să aibă o viață lungă și fericită pe pământ.
Scoaterea din Egipt nu era tot planul de izbăvire a poporului Israel, ci doar prima parte, care depindea strict și în totalitate de Dumnezeu. Planul lui Dumnezeu nu s-a încheiat pe malul Mării Roșii. Ei trebuiau să cucerească țara, să distrugă idolii și să biruie giganții. Dumnezeu a promis că-i aduce în țară, dar era datoria lor s-o cucerească.
În paralel cu mântuirea noastră recunoaștem cu toată credința, că El ne-a izbăvit de sub puterea întunericului prin jertfa sfântă a Domnului Isus. Acesta este un capitol încheiat și s-a realizat pe deplin datorită Lui. Dumnezeu ne-a dat Duhul Sfânt ca garanție a izbutirii noastre, dar e de datoria noastră să biruim lumea, diavolul și firea pământească. Acesta este un rol pe care trebuie să-l împlinim noi cu ajutorul lui Dumnezeu.
Unii din Israel nu au vegheat și nu au intrat în Canaan deși au fost scoși din Egipt. În paralel cu biserica, cinci din cele zece fecioare care nu au vegheat așa și nu au intrat în Canaanul ceresc, deși ele fusese alese și au trecut prima etapă ajungând să fie logodite cu mirele.
Trebuie să învățăm că neascultarea și lipsa de veghere ne va costa, iar ascultarea și apropierea de El va fi răsplătită. Biserica are datoria de ași duce mântuirea până la capăt, cu ajutorul lui Dumnezeu.
Cartea Judecători e foarte tulburătoare și plină de violență – ”Apocalipsa în miniatură”. Judecători ne arată soarta canaaniților și înțelegem cât e de groaznic să vină peste tine mânia lui Dumnezeu. La fel Judecători ne arată soarta evreilor și înțelegem cât e de strașnic să rămâi fără de Dumnezeu. Ei erau terorizați de războaie constante, s-au legat cu blestem să distrugă chiar o seminție de a lor. Ei se autodistrugeau.
ESTE DUMNEZEU UN UCIGAȘ?
În esență, Judecători descrie un ciclu vicios în care poporul intră în păcat național, urmat de opresiune, care îi aduce la pocăință, ceea ce Îl face pe Dumnezeu să le dea izbăvirea printr-un judecător și să aibă pace și liniște. Apoi o luau de la început. Iar cel mai tragic e faptul că în final acest popor salvat de Dumnezeu se leapădă de Mântuitorul lui, iar pe de altă parte Dumnezeu nu se lasă de ei.
Acest lucru se aseamănă adesea cu viața credinciosului, care deși are Scriptura și pe Duhul Sfânt, totuși Isus e nevoit să scrie păcatele pe nisip. Noi adesea cădem, ațipim, ne răcim, calcăm pe greblă, ne poticnim, ne compromitem, ne tăiem creanga de sub picioare și ne săpăm groapa singuri. Ca urmare, Dumnezeu îngăduie lucruri neplăcute care să stârnească pocăința noastră și apoi El dă iertare și biruință.
2. Domnul a răspuns: "Iuda să se suie; iată că am dat ţara în mâinile lui."
Ei au început cucerirea Canaanului în putere, cucerindu-l chiar și pe marele Adoni-Bezec. Dacă Ștefan cel mare a devenit domn al Moldovei pentru că a câștigat 39/42 de războaie, acest Adoni-Bezec câștigase 70/70 de războaie și la fiecare împărat cucerit îi tăia degetele mari și îi ținea sub masa lui ca să strângă fărâmiturile. ...
8. Fiii lui Iuda au pornit lupta împotriva Ierusalimului şi l-au luat; l-au trecut prin ascuţişul sabiei şi au dat foc cetăţii. 9. Fiii lui Iuda s-au coborât apoi ca să bată pe canaaniţi, care locuiau muntele, ţinutul de miazăzi şi câmpia. 10. Iuda a pornit împotriva canaaniţilor care locuiau la Hebron, numit mai înainte Chiriat-Arba; şi a bătut pe Şeşai, pe Ahiman şi Talmai. 11. De acolo a pornit împotriva locuitorilor Debirului...
Cum de înțeles acest masacru, mai ales că la cuvântul Domnului Israel trebuia să intre și să nimicească cu desăvârșire Canaanul?
Nu zice Isus că Împărăția Lui nu este din lumea aceasta, și că ea constă în neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt (Rom. 15:17)? Este un subiect controversat cu întrebări dificile. Recomand să privim la ceea ce spune Dumnezeu și ceea ce face Israel ca două lucruri diferite.
1. Dumnezeu nu pedepsește fără motiv. Doar copii și cei imaturi în credință îl privesc pe cel ce pedepsește ca pe un rău în sine. El nu pedepsește din senin și chiar dacă pedepsește, nu o face înainte ca să fi dat șanse de corectare, căci El este îndelung răbdător.
Gen. 15:13. Şi Domnul a zis lui Avram: "Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo va fi robită şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani. ...16. În al patrulea neam, ea se va întoarce aici; căci nelegiuirea amoriţilor nu şi-a atins încă vârful."
2. Dumnezeu a intenționat izgonirea neamurilor.
Deut. 7:1. Când Domnul Dumnezeul tău te va aduce în ţara în care vei intra şi o vei lua în stăpânire, şi va izgoni dinaintea ta multe neamuri: pe hetiţi, pe ghirgasiţi, pe amoriţi, pe canaaniţi, pe fereziţi, pe heviţi şi pe iebusiţi, şapte neamuri mai mari la număr şi mai puternice decât tine; 2. când Domnul Dumnezeul tău ţi le va da în mâini şi le vei bate, să le nimiceşti cu desăvârşire, să nu închei legământ cu ele şi să n-ai milă de ele.
Expresia ”să nimicești cu desăvârșire” în ebr. este חָרַם (khaw-ram') și are două sensuri: 1) banat/interzis, 2) dedicat Domnului sau nimicit prin ardere. Dat fiind faptul că Dumnezeu zice că-i va izgoni, nu putea avea în vedere exterminarea, ba chiar o interzice.
22. Şi Domnul Dumnezeul tău va izgoni încetul cu încetul aceste neamuri dinaintea ta: nu le vei putea nimici îndată, ca să nu se înmulţească fiarele câmpului împotriva ta. 23. Dar Domnul Dumnezeul tău le va da în mâna ta; şi le va pune cu totul pe fugă, până vor fi nimicite.
3. Dumnezeu are dreptul exclusiv de pedepsirea păcatelor.
Canaaniții se culcau cu tatăl și cu mama, cu mama vitregă, cu sora și cu nepoata, cu mătușa de la mama și cu mătușa de la tata, se culcau cu fratele lor și cu cumnata lor, se culcau cu mama și cu fiica ei, se culcau cu femeile în timpul cilului, se culcau cu bărbați, femei și chiar cu vite. Apogeul era că-și jertfeau copii (Moloh) arzându-i în foc (Lev. 18).
Lev. 18:24-25. Să nu vă spurcaţi cu niciunul din aceste lucruri, căci prin toate aceste lucruri s-au spurcat neamurile pe care le voi izgoni dinaintea voastră. Ţara a fost spurcată prin ele; Eu îi voi pedepsi fărădelegea, şi pământul va vărsa din gura lui pe locuitorii lui.
Dar ce vedem la Israel?
1. Sete de sânge – RĂUTATE.
Iosua 6:2. Domnul a zis lui Iosua: "Iată, dau în mâinile tale Ierihonul şi pe împăratul lui, pe vitejii lui ostaşi... 21. şi au nimicit-o cu desăvâr-şire, trecând prin ascuţişul sabiei tot ce era în cetate, bărbaţi şi femei, copii şi bătrâni, până la boi, oi şi măgari.
”Să nu ai milă de ele” nu însemna să nu lase pe nimeni viu, căci Deut. 7:3. Să nu te încuscreşti cu popoarele acestea, ... deci trebuia să le lase în viață. Apoi continuă: să le surpaţi altarele, să le sfărâmaţi stâlpii idoleşti, să le tăiaţi pomii închinaţi dumnezeilor lor şi să ardeţi în foc chipurile lor cioplite... iată la ce se referă ”Să le nimicești”.
Ex. Când au cucerit Ierihonul, nu a fost o problemă că au lăsat cu viață pe Rahav. Problemă a fost aurul și mantaua luate de Acan (Deut. 7:25).
2. Încredere în propriile puteri – ÎNGÂMFARE.
Israelul a început să se încreadă în sine și nu în Dumnezeu. Cetatea Ai...
Jud. 1:12. Caleb a zis: "Voi da pe fiica mea, Acsa, de nevastă cui va bate Chiriat-Seferul şi-l va lua." 13. Otniel, fiul lui Chenaz, fratele cel mai mic al lui Caleb, a pus mâna pe cetate; şi Caleb i-a dat de nevastă pe fiica sa Acsa.
Ușor și pe nevăzute ei au ajuns să facă din lupte un fel de distracții, competiții și pariuri bazându-se pe forțele proprii și a început declinul.
3. Au abandonat porunca pentru câștig – LĂCOMIE.
Cu mintea lor de evrei și-au amintit că 400 de ani au fost robi, iar acum au la îndemână aceste popoare, pentru ce să le izgonească din țară, când se poate să-i transforme în robi?
19. Iuda n-a izgonit pe locuitorii din câmpie... 21. Fiii lui Beniamin n-au izgonit pe iebusiţii...27. Manase n-a izgonit nici el pe locuitorii din Bet-Şean şi din satele dimprejurul lui... 29. Efraim n-a izgonit pe canaaniţii... 30. Zabulon n-a izgonit nici el pe locuitorii din Chitron... Aşer n-a izgonit pe locuitorii din Aco... 33. Neftali n-a izgonit pe locuitorii din Bet-Şemeş...
28. Când Israel a fost destul de tare, a supus pe canaaniţi la un bir, dar nu i-a izgonit. 30. ... supuşi la un bir. 33. ... supuşi la un bir. 35. ... supuşi la un bir.
În loc să alunge popoarele și să iradieze răul, Israelul a adoptat toate practicile păcătoase ale băștinașilor. Din cauza aceasta, viața lor s-a transformat în iad.
Ca și creștini noi ne ducem mântuirea până la capăt și nu trebuie să facem aceleași greșeli, care ne va pava calea spre iad.
Nu fi plin de răutate, căci Dumnezeu nu este un ucigaș și nu pedepsește fără să fi acordat șansă de corectare. Nu te purta aspru cu cineva, pentru că altcineva s-a purtat aspru cu tine.
Nu te încrede în tine și în puterile tale, ci recunoaște-L pe Dumnezeu în toate căile tale. Nu neglija puterea lumii, a diavolului și a firii, ci veghează constant, ca să nu cazi în ispită.
Nu te focusa pe lucrurile materiale în defavoarea ascultării. Adesea nu împlinim poruncile Domnului, pentru că avem interese personale. Cât valorează banii pe care îi faci și cât cântărește ascultarea de El. Vrea Dumnezeu daruri, mai mult decât ascultare?
