Sunt unele texte în Scripturi, pe care nu toţi credincioşii le înţeleg (Evr 5:11). Aceasta nu se datorează faptului că acele texte sunt de neînţeles, ci doar că acei credincioşi
se hrănesc doar cu laptele duhovnicesc (1Pt 2:2)
şi nu sunt deprinşi cu bucatele tari (Evr 5:12-14). Mulţi credincioşi cunosc doar învăţăturile elementare ale lui Iisus Hristos: despre pocăinţă, despre credinţa în Dumnezeu, despre botezuri, despre punerea mîinilor, despre învierea morţilor, despre judecata viitoare etc. (Evr 6:1-2). Dacă într-o biserică se vor predica/învăţa doar aceste lucruri, atunci ea va semăna cu o creşă/grădiniţă. Voia lui Dumnezeu este ca să cunoaştem aceste adevăruri elementare, dar nicidecum să rămînem la ele. Aşa că cei ce aţi cunoscut aceste adevăruri, acum lăsaţi-le şi
continuaţi calea credinţei spre cele desăvîrşite (Evr 6:1). Căci atît planul lui Dumnezeu este ca noi să devenim
asemenea fiului Său Iisus Hristos (Rom 8:29), cît şi
voia Sa este sfinţirea noastră (1Tes 4:3). Credinţa şi pocăinţa este doar etapa începătoare pe calea credinţei, în care Dumnezeu ne iartă de toate păcatele noastre (1In 1:9), dar să nu uităm că şi
Iisus Hristos a fost născut fără păcat, totuşi a trebuit să înveţe să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit şi să fie astfel făcut desăvîrşit (Evr 5:8-9). Deci, pentru a fi asemenea Lui, nu este necesar doar să fim curăţiţi de orice păcat, ci mai trebuie ca să învăţăm să ascultăm de Dumnezeu şi să mergem spre cele desăvîrşite (Evr 6:1). Pot spune că dacă cineva care a fost iertat/curăţat de toate păcatele sale, rîvneşte să se păstreze curat în faţa lui Dumnezeu, este doar la etapa începătoare a credinţei. Dumnezeu doreşte ca fiecare credincios să-şi continue calea credinţei spre o altă etapă, şi anume, pe lîngă viaţa trăită cu rîvna de a se păstra curat în faţa lui Dumnezeu să rîvnească să trăiască în totală supunere/ascultare faţă de Dumnezeu. Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihanire, căci ei vor fi săturaţi! (Mat 5:6) şi de cei ce se îmbracă în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihanire şi sfinţenie pe care o dă adevărul Ef 4:24).
