Cel ce are
sabia ascuţită cu două tăiuşuri – Cuvîntul lui Dumnezeu (Evr 4:12) se adresează
bisericii din Pergam, care era amplastă tocmai acolo unde locuia Satan,
spunînd: Cuvîntul lui Dumnezeu trebuie ţinut necompromis/necorupt de biserica Sa
în orice loc şi împrejurări. Ei au putut face faţă atacurilor celui rău prin Antipa - martorul credincios al lui Iisus,
care nu a căutat să aibă o bună reputaţie şi mulţi adepţi sau să fie apreciat
de majoritatea, ci a căutat ca mărturia lui să placă doar Stăpînului său, chiar
dacă „fiecare i s-ar împotrivi” - Antipa (2:13). După martirajul lui Antipa,
biserica tot nu s-a lepădat de numele şi credinţa
lui Iisus, totuşi unii din ei s-au compromis acceptînd învăţături false
(2:14-15). Iisus Hristos aduce cîteva reprosuri, fiindcă aşa cum Balaam a fost
un prooroc corupt şi cu o învăţătură care corupe, tot aşa şi unii credincioşi din Pergam s-au corupt şi
îşi găseau îndreptăţiri pentru aceasta (2:14). Coruperea aceasta stă în motive financiare şi egoiste pe care
cineva le are (2Pt 2:15 Iuda 11), cu o
acoperire spirituală de faţa altora (Num 22:15-19, 24, 31:16). Idolatria
este atunci cînd altceva preia locul lui Dumnezeu – infidelitate lui Dumnezeu,
iar imoralitatea în gînd sau faptă – infidelitate soţiei/soţului. Deşi,
Dumnezeu vorbea cu Balaam şi rostea proorocii prin el, tutuşi el a fost corupt
(Num 31:16, Ap 2:14), deci să nu ne înşelăm în privinţa aceasta. La fel şi căutarea întîietăţii între fraţi/intermediari
între oameni şi Dumnezeu – învăţătura Nicolaiţilor (2:6), este un lucru pe care
Iisus Hristos îl urăşte (2:15, 3In 9). Atît îngerul bisericii cît şi întreaga
biserică poartă vina pentru învăţăturile false a unora dintre ei şi pentru
aceasta trebuie să se pocăiască. Dar dacă nu este pocăinţă, atunci
Iisus Hristos se va război cu sabia gurii Lui (In 12:48) împotriva celor cu
învăţături false (2:16). Cei ce vor birui, vor primi mana – hrană spirituală ascunsă de ochii oamenilor (descoperire) şi
piatra albă cu numele cel nou – relaţia
intimă dintre credincios şi Iisus Hristos (2:17).
