Exod 14-16 | O laudă mai bună


Exod 14-17:7

Totdeauna am fost fascinat cât de generos și bun este Dumnezeu. El împărtășește cu noi: pământul cu toate bogățiile lui, universul cu toată frumusețea lui, libertatea cu toate capriciile ei, bunătatea, dragostea, grijă etc. El a dat lumii chiar și pe Isus Hristos. El a dat bisericii chiar și Duhul Său. Dar există ceva, care Dumnezeu refuză să împărtășească sub orice formă.

Isaia 42:8. Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; şi SLAVA MEA n-o voi da altuia, nici cinstea Mea, idolilor.

SLAVA LUI DUMNEZEU ESTE EXCLUSIV PENTRU EL

Slava lui Dumnezeu este cel mai sacru și intim lucru al lui Dumnezeu. Toate lucrurile din univers sunt create de El, prin El și pentru El (Col. 1:16). Toate lucrurile sunt destinate să aducă slavă lui Dumnezeu. Iată de ce, toată creația, are destinul de a reflecta slava și gloria Creatorului.

Ps. 19:1. ”Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui”.

1Cor. 10: 31. ”Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu.

Ps. 70:4 ”Cei ce iubesc mântuirea Ta să zică neîncetat: "Preamărit să fie Dumnezeu!"

Căderea în păcat a dat naștere la ”egotism” (Ego – eu; Teos – dumnezeu). Eu sunt dumnezeu și eu merit să primesc slavă. Acest păcat se numește mândria. Într-un fel sau altul, toți oamenii caută faimă și slavă, doar că cineva mai mult, dar cineva mai puțin. Unii pretind că merită onoare și slavă, iar alții pretind că  nu merită dispreț și înjosire. Dacă nu aleargă după glorie, atunci au pretenții când sunt înjosiți. Egotismul este falimentar din start, căci Dumnezeu nu va da nimănui slava Sa.

Ceea ce este uimitor, e faptul că Dumnezeu își va scoate gloria Sa din tot și întotdeauna. Tu crezi în Dumnezeu și aceasta e spre slava lui Dumnezeu. Iar dacă nu crezi în Dumnezeu, oricum Dumnezeu Își va scoate gloria Sa din tine și prin tine. Dacă nu crezi acum ce scrie Filipeni 2:10-11, te vei convinge de aceasta când vei sta în fața tronului de judecată.

  • Romani 14:11 "Pe viaţa Mea Mă jur, zice Domnul, că orice genunchi se va pleca înaintea Mea şi orice limbă va da slavă lui Dumnezeu."
  • Apocalipsa 14:7 "Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui; şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!"

Acest mesaj are ca scop întoarcerea noastră la destinația inițială. Să înțelegând că toată slava Îi aparține doar lui Dumnezeu și să facem tot posibilul că să-L lăudăm mai bine.

Dumnezeu își scoate gloria Sa din împotrivitori Săi (faraon și armata lui).

Credeai că Dumnezeu primește slavă doar de la cei credincioși? Uite aici un caz în care Dumnezeu Își scoate slavă chiar și din necredincioși, chiar din împotrivitorii Săi.

Exod 14:4. Eu voi împietri inima lui faraon, şi-i va urmări; dar faraon şi toată oastea lui vor face să se arate slava Mea, şi egiptenii vor şti că Eu sunt Domnul.

Dumnezeu și-a arătat puterea și slava Sa prin nimicirea lui faraon și armatei sale în Marea Roșie. Atunci egiptenii au înțeles că IAHVE este Domnul. Slava Domnului scoasă din împotrivitori este urmată de moarte. Faraonul care spera să fie îmbălsămat și pus într-o piramidă, a devenit mâncarea peștilor. Egiptenii se slăveau prin sistemul lor de îmbălsămare și înmormântare. Cum a fost îmbălsămat acest faraon? Unde au fost ceremoniile de înmormântare? Dumnezeu și-a arătat slava Sa și peste idolul morții din Egipt, care odată cu moartea lui faraon înmormântau de viu întreg haremul lui. Acesta a fost un exemplu local din care ar trebui să învățăm, că Dumnezeu Își scoate slava Sa chiar și din necredincioși, distrugând în același timp slava pretinsă de altcineva.

Va veni o zi când toți necredincioșii își vor pleca genunchii în fața lui Isus Hristos și limba lor va mărturisi că Isus Hristos este Domnul. Dumnezeu oricum Își va scoate slava din creația Sa. Chiar dacă e o slavă urmată de moarte.

Cei ce nu-I dau slavă lui Dumnezeu în mod conștient și benevol, vor face să se arate oricum slava lui Dumnezeu, fie prin apele potopului, fie prin flăcările iadului.  Te rog fierbinte, să nu fii ostil lui Dumnezeu, căci nu ai nici o șansă. Crede în El, Supune-te Lui și laudă-L cu bunăvoință, căci El merită.

Dumnezeu își scoate gloria Sa din cârtirile poporului Israel.

Exod 16:7. Şi mâine dimineaţă, veţi vedea slava Domnului; pentru că v-a auzit cârtirile împotriva Domnului; căci ce suntem noi, ca să cârtiţi împotriva noastră?"

S-ar părea că poporul Israel ar trebui să fie în al nouălea cer de bucurie că a fost eliberat din robia egipteană. Totuși îi vedem cârtind aproape la orice ocazie. Poporul Israel cârtea adesea împotriva Domnului, dar Dumnezeu Își arăta slava Sa prin puteri miraculoase. Însă slava Domnului precedată de cârtire, este urmată de suferință. Domnul Și-a scos slava Sa de fiecare dată când Israel cârtea, dar a venit la pachet cu anumite consecințe.

  • Israel a cârtit la Pi-Hahirot (Gura Apei), când au văzut că armata egipteană îi urmărește. Ei i-au zis lui Moise: ”Ce, nu erau morminte în Egipt, ca să nu ne mai scoți să murim în pustie?” 14:11. Ca și când după moarte ar mai conta ce se întâmplă cu trupul: va fi mumificat sau mâncat de șacali...
  • Israel a cârtit din nou la Mara, când apa nu avea gustul plăcut. Ei au zis: ”Ce să bem?” 15:24. Dumnezeu și-a arătat slava Sa, arătându-i lui Moise un băț pe care l-a aruncat în apă și au băut apă s-a făcut potabilă.
  • Israel a cârtit în Sin. Ei ziceau: ”De ce nu am murit în Egipt, când stăteam lângă oalele noastre cu carne și mâncam pe saturate?” 16:3. Atunci, Moise a zis: ”Apropiați-vă înaintea Domnului, căci va auzit cârtirile” 16:9. În seara aceea au mâncat turturele până nu mai puteau și de atunci Dumnezeu le dădea în chip miraculos mană cerească în fiecare dimineață.
  • Israel a cârtit din nou (Masa și Meriba), căci nu au găsit apă de băut. Poporul a căutat ceartă cu Moise, zicând: ”ne-ai scos din Egipt ca să murim de sete în pustie?”. Iarăși Domnul și-a arătat slava Sa și Moise a lovit cu toiagul în stâncă și a curs apă. 
  • Israel cârtea împotriva liderilor lor. Moise arată că de fapt cârtirea este îndreptată împotriva lui Dumnezeu însuși. Dar, Dumnezeu nu se lasă batjocorit. Ps. 106:7-15. ”El le-a dat ce cereau; dar a trimis o molimă printre ei”. 
Dumnezeu își scoate gloria Sa din inimi mulțumitoare.

Exod 15:1 ”Atunci Moise şi copiii lui Israel au cântat Domnului cântarea aceasta. Ei au zis: "Voi cânta Domnului, căci Şi-a arătat slava: a năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ. Domnul este tăria mea şi temeiul cântărilor mele de laudă: El m-a scăpat. El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda; El este Dumnezeul tatălui meu: pe El Îl voi preamări”.

Inima mulțumitoare a lui Moise a izbucnit într-o cântare de laudă și Domnul a fost lăudat pentru că și-a arătat slava Sa. Ceea ce e caracteristic acestui caz când Dumnezeu își scoate gloria Sa din inimi mulțumitoare, este că mai întâi ei au strigat după ajutor la Domnul, Domnul i-a izbăvit, și apoi ei L-au lăudat. Laudă mai bună este atunci când slavă Domnului este precedată de rugăciune și urmată de cântare de laudă.

Pentru a da o laudă mai bună lui Dumnezeu, trebuie să aducem înaintea lui toate nevoile noastre în rugăciune. El va interveni și slava Lui va străluci, iar noi Îl vom preamări. Transformă nevoile tale în motive de rugăciune, nu în motive de cârtire. Motivele de rugăciune atrag implicarea lui Dumnezeu, iar implicarea lui Dumnezeu creează motive de laudă mai bună.

MOTIVELE DE A-L LĂUDA PE DUMNEZEU SUNT NUMEROASE

Dumnezeu a condus pe Israel în Egipt pentru a-l face mare și bogat într-un timp scurt. Înainte de mutarea lui Israel în Egipt, Iacov avea dubii, dar Dumnezeu i s-a arătat într-o vedenie și l-a încurajat să meargă în Egipt, pentru că Dumnezeu avea în plan să facă din el un neam mare (Gen. 46:2-4,26). Au intrat puțini în Egipt, dar au ieșit mulți. Au intrat săraci în Egipt, dar au iești bogați și foarte bogați.

  • Când au venit în Egipt, Israel era în număr de 66 de oameni. La ieșirea lor din Egipt au plecat aproape 600000 în afară de copii (12:37). Domnul i-a înmulțit de 10 mii de ori. Nu erau toți iudei, dar devenise parte a poporului Israel. E un motiv de laudă sau nu?!
  • Au fost robi în Egipt, dar aveau și ei robii lor (12:38, 43,45). Aveau printre ei și străini (ne iudei) pe care îi cumpăraseră ca robi și apoi trebuiau să îi taie împrejur ca să fie parte din Israel. Parcă ar fi o poveste... robi, care să aibă robii lor. E un motiv de laudă sau nu?!
  • Au venit cu câteva turme pe care nu aveau cu ce să le hrănească, dar au plecat cu turme însemnate de oi și boi (12:38). Este un motiv de laudă sau nu?!
  • Au luat ca împrumut vase de argint și aur și astfel au jefuit Egiptul (12:35-36) devenind un popor foarte bogat. Este un motiv de laudă sau nu?!

Toate acestea sunt motive de laudă la adresa lui Dumnezeu. Dumnezeu a urmărit și a împlinit aceste lucruri în cel mai minunat mod posibil. Au suferit 2 ani de foame și vreo 200 de ani de robie, dar per general acestea au fost niște părți componente ale binecuvântării. De aceea trebuie să fim atenți la ceea ce lucrează Dumnezeu în viața noastră și să-L lăudăm pe El pentru ceea ce face El cu noi.

Dumnezeu a scos pe Israel din Egipt pentru a-l face însemnat și puternic. Aceasta este un motiv de laudă. În tot procesul de scoatere a Israelului din Egipt, Dumnezeu făcea o deosebire între egipteni și Israel.

  • Toate cele 10 plăgi au venit peste Egipt, dar nu și peste ținutul în care locuia Israel. Dumnezeu a însemnat ținutul în care locuiau ei, ca să fie scutiți și privilegiați. Este motiv de laudă sau nu?!
  • Dumnezeu a prevenit poporul Israel despre îngerul morții și i-a instruit în privința semnelor pe ușorii ușii ca să fie scutiți. Poporul Israel sărbătorea și mânca frigărui, pe când Egiptul era în țipete și scârbă. Este un motiv de laudă sau nu?!
  • Dumnezeu a scos pe Israel din Egipt ca să îi facă un popor însemnat prin faptul că le va da o țară a lor. Un popor fără o țară este neînsemnat și marginalizat.
    • 30 mil. de kurzi sunt marginalizați și omorâți de secole, pentru că nu au un stat al lor, care să îi reprezinte și apere, ci sunt doar niște minorități din state ostile.
    • 20 de milioane de romi în întreaga lume sunt marginalizați și nedreptățiți pentru că nu au o țară și un stat, care să îi reprezinte și să îi apere.
    • Catalanii s-au separat de Franța în 988, dar ulterior s-au unit cu Regatul Aragon ca în câteva sute de ani Aragon să fuzioneze cu Castilia pentru a forma Spania și de atunci au fost suprimați și refuzați vehement.
  • În urma blestemului rostit de Israel în legătură cu Isus Hristos ”Sângele Lui să fie asupra noastră și asupra copiilor noștri” Matei 27:25 Israel a rămas fără țară. În anul 70 d.H. Imperiul Roman a dărâmat Ierusalimul și toți israeliții s-au împrăștiat în alte țări. Istoria descrie cât de mult acest popor, care a rămas fără o țară a lor, a fost marginalizat, nedreptățit și a suferit genocid. Abia în 1948 Israelul s-a declarat ca stat independent în hotarele descrise în hotărârea ONU și de atunci au devenit iarăși un popor însemnat. Este aceasta un motiv de laudă sau nu?!
  • Faptul că Dumnezeu era de partea poporului Israel și se lupta pentru el, poporul Israel a devenit puternic. Ei nu aveau concurenți. În cântarea de laudă sunt așa versuri: popoarele se vor cutremura și îi apucă teama și spaima, pe filisteni îi apucă groaza, căpeteniile Edomului se înspăimântă, războiniciilor lui Moab le tremură genunchii, locuitorii Canaanului leșină de inimă la auzul că Israel se îndreaptă spre ei. Este un motiv de laudă sau nu?

Dumnezeu lucrează uimitor și miraculos, chiar dacă nu înțelegi sau nu crezi acest lucru. Chiar dacă nu înțelegi de ce Dumnezeu permite sau face anumite lucruri, nu te deranja. Miracolele nu trebuie înțelese sau explicate prin fenomene naturale. Miracolele sunt motive de laudă la adresa lui Dumnezeu.

  • Dumnezeu nu a condus poporul Israel pe drumul cel mai apropiat (Exod 13:17), ci din Ramses la Sucot, din Sucot la Etam 14:2. În loc să meargă la nord spre Canaan, ei au fost conduși spre sud, la Marea Roșie. Poate nu le era clar de ce Dumnezeu îi conduce în direcție opusă, dar au ascultat și în fine au văzut slava Domnului. Datorită acestui fapt, Faraon crezuse că Israel s-a rătăcit (Exod 14:3), și zice: ”ce am făcut, de am lăsat pe Israel să plece și să nu ne mai slujească?” Serios faraon? Sunt cel puțin 10 motive de ce?... Faraon a strâns 600 de cară de război + toate carele Egiptului (Egiptul a rămas fără transport) ca să urmărească pe Israel.
  • Dumnezeu spune copiilor lui Israel să se întoarcă și să tăbărască înaintea Pi-Hahirotului – ”Gura Apei”. Israel putea să se întrebe: pentru ce să ne întoarcem, doar nu ne-am răzgândit. Pentru ce să ne întoarcem, nu cumva am scăpat vre-o intersecție? Nu. Ei erau în pustie. Chiar dacă nu aveau răspunsuri, Dumnezeu îi conducea și ei trebuiau să aibă încredere.
  • Dumnezeu spune copiilor lui Israel să tăbărască la Pi-Hahirot. Nu știu de ce egipteni au numit acest loc ”Gura apei”, dar când te uiți de sus la hartă, chiar parcă poporul Israel se afla în gura unui crocodil conturat de apele mării roșii. Când vedeau armata egipteană că se apropie, totul în ei le spunea să o ia la fugă, dar Dumnezeu le spune să tăbărască. Parcă totul era împotriva rațiunii, dar fiindcă Dumnezeu îi cârmuia, au putut avea încredere.
  • Israel a văzut armata lui faraon și s-a înspăimântat foarte tare și a strigat către Domnul (Exod 14:10-14). Domnul le-a răspuns prin Moise: stați pe loc și priviți izbăvirea. Ultima dată ve-ți vedea egiptenii aceștia. Stați liniștiți.
    • Israel a trecut Marea Roșie ca pe uscat printre zidurile de apă. Ce bine ar fi uneori să ai ziduri prin părți, ca să știi exact direcția și să nu te abați...
    • Domnul a îngreuiat mersul egiptenilor, scoțând roțile carelor. Egiptenii înțelegeau că Domnul se luptă împotriva lor, dar faraon avea inima împietrită.
    • Domnul a năpustit apele peste armata lui faraon și nu a scăpat nici unul.
  • Israel a văzut ce a făcut Domnul egiptenilor, s-a temut de Domnul, a crezut în Domnul și Moise și au lăudat pe Domnul printr-o cântare de laudă nemaipomenită.

Exemplul lui Moise este vrednic de urmat. După ce a văzut slava Domnului, care i-a izbăvit de egipteni, el a cântat o cântare de laudă. Când l-a vizitat socrul său Ietro, el i-a mărturisit toate faptele pe care le făcuse Dumnezeu cu ei. Ca rezultat Ietro, care era preotul Madianului, a recunoscut supremația lui Dumnezeu, a crezut în IAHVE și s-a închinat. Deci: ascultă de Dumnezeu, roagă-te lui Dumnezeu, nu panica, privește cu atenție lucrarea lui Dumnezeu, laudă pe Dumnezeu pentru faptele Lui și mărturisește altora minunile Domnului. Astfel vei aduce o laudă mai bună lui Dumnezeu.

Sfaturi practice:

  1. Chiar dacă nu înțelegi cum lucrează Dumnezeu, ascultă de Cuvântul Lui. Chiar dacă cel mai aproape drum era pe la filisteni, Dumnezeu i-a condus la Pi-Hahirot. Dumnezeu are un plan. Acest plan este descris în Cuvântul Lui. Ține-te de el.
  2. Dacă te-ai pocăit și ai fost mântuit, să nu crezi că totul s-a sfârșit. După cum faraon a ieșit să urmărească pe Israel, așa diavolul urmărește pe credincioși. Dacă nu o să îi poată să îi aducă înapoi în robie, atunci o să vrea să îi nimicească. Deci nu șovăi, ci ai încredere în Dumnezeu și ascultă de El.
  3. Luptă-te cu orice formă de manifestare a mândriei, ca nu cumva să pretinzi să te atingi de ceea ce Îi aparține exclusiv lui Dumnezeu. Când slava lui Dumnezeu s-a coborât pe muntele Horeb, Dumnezeu a poruncit poporului să nu se apropie și să se atingă de munte. Dacă totuși cineva îndrăznea să se atingă de muntele Horeb în timp ce Slava lui Dumnezeu era pe acel munte, era ucis imediat. Ca să nu fie luată prea ușor această poruncă, după ce Moise urcă 2285 m la vârsta de 80 de ani, Dumnezeu Îl trimite jos ca să mai repete încă o dată această poruncă.
  4. Ascultă și nu cârti împotriva liderilor tăi spirituali, căci de fapt cârtești împotriva lui Dumnezeu. Când Iosua lupta împotriva amaleciților, Moise ținea mâinile sus și ei câștigau. Atunci când Moise nu mai putea ține mâinile sus, Aron și Hur i-au pus o piatră pe care să se așeze și i-au sprijinit mâinile. Astfel se obține victoria, când se susțin liderii, nu când se critică.
  5. Dumnezeu își scoate slava sa în orice caz, dar ferice de cei care Îi dau o laudă mai bună. Deci, nu transforma problemele tale în motive de cârtire, ci în motive de rugăciune și de laudă la adresa lui Dumnezeu.
Întrebări de evaluare și rededicare:

  • Dacă mândria mea atentează la Slava lui Dumnezeu, atunci ar trebui să iradiez mândria din viața mea. Cum să mă lupt cu orice formă de mândrie și să nu pretind la slavă?
  • Nevoile și problemele mele pot deveni motive de rugăciune sau motive de cârtire. Cum să birui ispita cârtirii și nemulțumirii?
  • Slava Domnului este o putere miraculoasă care produce minuni în viața noastră. Cum să mărturisesc mai bine despre minunile Domnului și cum să-L laud mai bine pe Domnul pentru ele?
  • Cum puteţi crede voi care umblaţi după slava pe care v-o daţi unii altora, şi nu căutaţi slava care vine de la singurul Dumnezeu? Ioan 5:44.