Metafora unică folosită doar în NT și doar cu privire la biserică este imaginea trupului lui Hristos.
Biserica (adunarea credincioșilor) este numită trupul lui Hristos, unde fiecare credincios are un rol important pentru întregul organism. Imaginea trupului scoate în evidență interconectarea și interdependența credincioșilor în biserică.
Col. 1:18. El este Capul trupului, al Bisericii. Rom. 12:5 Aşa cum într-un singur trup avem multe mădulare, şi mădularele nu au toate aceeaşi lucrare, tot aşa noi, deşi suntem mulţi, suntem un singur trup în Hristos, şi fiecare suntem mădulare unii altora.”
Unii creștini își creează o realitate paralelă, crezând că ei nu au nevoie de biserică și de alți credincioși sau își păstrează relațiile cu alți credincioși la un nivel superficial, distant sau la un minim acceptabil.
• Unii își permit să nu facă parte dintr-o biserică și frecventează când o biserică, când alta sau în genere se mulțumesc cu unele servicii pe YouTube. Ei își închipuie că Hristos este capul lor și aceasta le este suficient. Aceștia sunt creștinii hoinari.
• Alți creștini, care nu sunt departe de cei hoinari sunt cei ce fac parte dintr-o biserică, dar se limitează la frecventarea serviciilor de închinare. Ei își închipuie că acordând 2 ore dintr-o zi a săptămânii, îndeplinesc minimul necesar. Ei nu fac parte din grupuri mici de creștere și nici nu se implică în slujirile bisericii. Aceștia sunt creștinii formali.
Atât creștinii hoinari, cât și creștinii formali pot fi mântuiți prin credință în Hristos, atât timp cât ei sincer și corect cred în jertfa lui Isus Hristos. Totuși astfel de credincioși nu pricep și nici nu beneficiază de o relație autentică și reală cu Hristos în trupul Său, care îi interconectează și îi folosește activ pentru întărirea și creșterea spirituală a trupului în întregime. În mod greșit ei percep mântuirea ca un scop în sine, pe când mântuirea este doar un început de o relație, care poate și trebuie crescută și îngijită.
1Cor. 12:20 Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup. 21. Ochiul nu poate zice mâinii: "N-am trebuinţă de tine"; nici capul nu poate zice picioarelor: "N-am trebuinţă de voi." 22. Ba mai mult, mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuinţă. 23. Şi părţile trupului care par vrednice de mai puţină cinste, le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Aşa că părţile mai puţin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumuseţe, 24. pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel, ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste, 25. pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. 26. Şi dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este preţuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el. 27. Voi sunteţi trupul lui Hristos, şi fiecare, în parte, mădularele lui.
1. Unitate
1Cor. 12:20 Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup.
Hristos este capul trupului de unde vin toate instrucțiunile, toată puterea creierului, toată energia și toate resursele care fac să funcționeze fiecare parte a trupului. Hristos este ceea ce ne leagă pe toți într-un singur trup. În El avem viața și El ne ține împreună.
1Cor. 12:13 Noi toţi, în adevăr, am fost botezaţi de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi; şi toţi am fost adăpaţi dintr-un singur Duh.
Fiecare credincios a fost botezat cu Duhul Sfânt tocmai ca să facă parte din unitatea corpului lui Hristos. Dumnezeu a făcut acest lucru, dar este răspunderea noastră să rămânem în această unitate. Adesea putem observa că unii din noi se izolează, se distanțează, se dezbină. Aceasta este o realitate nedorită de Dumnezeu. Părtășia ne ajută să rămânem una în Hristos, după cum este scris în Fil. 2:2 „faceți-mi bucuria deplină, şi aveți o simțire, o dragoste, un suflet şi un gând.”
2. Diversitate
1Cor. 12:14 „Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe.”
Diversitatea este modul nostru de operare în trupul lui Hristos. Trupul este unul, totuși, sunt și mâini și degete și urechi și ochi și toate mădularele trupului, fiecare cu o funcție unică ce operează distinct, și totuși într-un singur trup. În trup este diversitate.
1Cor. 12:4. Sunt felurite daruri, dar este acelaşi Duh; 5. sunt felurite slujbe, dar este acelaşi Domn; 6. sunt felurite lucrări, dar este acelaşi Dumnezeu, care lucrează totul în toţi. 7. Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora.
Fiecare mădular din trupul lui Hristos își are darul și rolul său în trup. Fiecare în parte aducându-și aportul, face ca trupul să funcționeze bine. Fiecare nu este tot trupul și nici nu poate servi tot trupul.
Ef. 4:16. Din El tot trupul, bine închegat şi strâns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, îşi primeşte creşterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei, şi se zideşte în dragoste.
Deci, avem unitate și avem diversitate, dar cum se combină acestea, căci par a fi contrare? Unitatea în diversitate este posibilă acolo unde este:
3. Armonie
„Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup” – nu este pentru aceasta din trup?” Bineînțeles că este. „Şi dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup” – nu este pentru aceasta din trup?” Bineînțeles că este.
Poți zice: eu sunt așa de nesemnificativ, ca un apendice fără de care trupul poate trăi și mai departe. Nu este adevărat, căci membrele mai slabe sunt de neapărată trebuință. Nu există ierarhie între membrele trupului lui Hristos. Singura autoritate este Capul – Hristos. Membrele mai slabe sunt necesare și puse în mai mare cinste.
1Cor. 12:17 Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul?
Savanții rămân uimiți și medicii rămân fără cuvinte când văd cât de bine funcționează corpul uman. În trup e armonie și frumusețe. Așa este și trupul lui Hristos, conform planului Său. Nici un membru nu este izolat, îndepărtat și nefuncțional sau paralizat. Deci nu rămâne nici tu separat de biserica locală, de grupul de creștere fie că ești încă copil în credință sau matur în credință.
Ochiul nu poate zice mâinii: "N-am trebuinţă de tine"... Noi, ca mădulare suntem interdependenți și nu putem să ne spălăm pe mâini față de mădularele care par mai slabe, căci tocmai ele sunt de neapărată trebuință. Prin faptul că 1) ne ținem la distanță, 2) nu ne interesăm și 3) nu contribuim activ la starea spirituală a celor mai slabi, prin faptele noastre noi declarăm indirect exact expresia: "N-am trebuință de tine". Ap. Pavel zice că așa ceva nu se poate. De ce?
24. Dumnezeu a întocmit trupul în aşa fel, ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste, 25. pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele.
De ce nu se poate ca eu și tu să zicem direct sau indirect "N-am trebuință de tine"? Pentru că aceasta de fapt este planul lui Dumnezeu, ca noi să fim împreună și să avem grijă spirituală unul de altul. Dumnezeu are un plan. Cu siguranță acest plan e cel mai bun pentru fiecare credincios. Orice alternativă sau abatere de la acest plan este în defavoarea noastră. Orice organ care nu funcționează va mutila și va schilodi tot trupul.
Unii creștini au intrat pe poarta îngustă, dar trăiesc pe calea lată. Dacă nu faci parte dintr-o comunitate restrânsă, grup de creștere sau grup mic în care să fii implicat activ în viața spirituală a altora și ei la tine, tu nu mai trăiești conform planului lui Dumnezeu, ci ai luat-o pe altă cale.
Două perspective greșite des întâlnite, sunt:
Eu mă descurc singur și nu am nevoie ca cineva să mă ajute să fiu mai spiritual. Aceștia adesea neagă orice sistem de organizare spirituală, invocând că Dumnezeu lucrează doar individual. Ei pretind a avea pasiune pentru Dumnezeu, dar nu au nimic în comun cu ceea pentru ce Dumnezeu are pasiune – biserica Sa.
Te rog să înțelegi că potrivit planului Său, Dumnezeu a intenționat să faci parte dintr-un grup restrâns de credincioși în care să vă ajutați reciproc să creșteți și să vă pregătiți mai bine pentru cer.
Eu am nevoie de creștere spirituală, dar o pot primi doar de la cei care sunt mai spirituali decât mine. Ei ar vrea ca cineva să-i ajute să se maturizeze spiritual, dar exclud faptul că creșterea spirituală vine și ca urmare a ajutorării altora.
Te rog să înțelegi că răspunderea și grija pentru alții la fel te poate crește spiritual și de fapt te va maturiza într-un tempo accelerat.
Ați auzit vorba: ”Dacă vreai să ajungi mai repede, mergi singur”, dar dacă vreai să ajungi mai departe, ia cu tine pe cineva”. Pe calea credinței ai putea să ajungi mai repede la cer, dacă mergi singur, dar vei fi mai nepregătit pentru cer. În singurătate ai cele mai multe șanse să rămâi un creștin infantil. Dumnezeu a format legăturile noastre în biserică, tocmai pentru ca să ne pregătim mai bine pentru cer.
Am auzit multe mărturii de creștere spontană sau maturizare timpurie atunci când sora sau fratele mai mare a rămas responsabil de cei mai mici frați, căci părinții i-au abandonat sau au decedat. Sau ați auzit că atât timp cât nu ești căsătorit și nu ai familie, ca să porți grijă de alții încă nu ai devenit bărbat...
Evrei 5 prezintă doar două conceptele despre maturitate în credință: 1) Când crești spiritual, pentru că altcineva te îngrijește – etapa copilăriei, numiți începători, bebeluși, ucenici sau recent convertiți. 2) Când crești spiritual pentru că te îngrijești de tine și de alții – etapa maturității, numiți învățători, luptători, slujitori. Isus spne; Oh, de ai fi rece sau în clocot, dar de fapt ești căldicel.
Majoritatea credincioșilor au creat o a treia etapă confortabilă în care au de gând să rămână toată viața – etapa adolescenței. Adolescenții în credință este o trecere de la copil în credință la matur în credință. Ea nu trebuie văzută ca o etapă aparte, ci ca o tranziție doar. Credincioșii care se opresc pe o perioadă mai îndelungată la etapa de adolescenți în credință intră de fapt într-o stare de creștini căldicei...
Fiecare credincios este un mădular al trupului lui Hristos. Fiecare mădular trebuie să funcționeze împreună cu celelalte membre. Un membru care nu cooperează cu celelalte membre este un membru paralizat și este nefuncțional. Ne uităm la el și ne pare rău pentru el. Biserica lui Hristos funcționează ca un trup bine închegat și strâns legat, unde fiecare încheietură contribuie la creșterea și dezvoltarea bisericii. Fiecare, chiar și acel slab contribuie la creștere.
