"Pavel se hotărâse să treacă pe lângă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu piardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă-i va fi cu putință, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii." (Fapte. 20:16).
Evenimentul coborârii Duhului Sfânt a avut loc
exact în sărbătoarea Cincizecimii / Rusaliilor, însă acestea sunt două evenimente
și sărbători diferite.
-
Cincizecimea / Rusaliile
reprezenta și sărbătoarea săptămânilor, sărbătoarea primelor roade sau
sărbătoarea secerișului.
-
Cincizecimea reprezenta
ziua în care Israel a primit Legea divină pe muntele Sinai și a intrat în
legământ cu Domnul.
-
Cincizecimea era una din
cele trei mari sărbători solemne în Israel în care se făceau perilinajele la
Ierusalim.
Evenimentul coborârii Duhului Sfânt a dat
nașterii bisericii, căci după definiție biserica este adunarea de oameni
născuți din Duhul Sfânt. Din acest motiv coborârea Duhului Sfânt și
nașterea bisericii sunt indispensabile.
-
Biserica a luat ființă doar
din momentul coborârii Duhului Sfânt (Fapte 2:2). Însuși Isus vorbea despre
biserica Sa la viitor, dar din acest moment, referirile la biserică deja sunt
ca un fapt împlinit.
-
Duhul Sfânt și biserica
sunt nedezlipite căci însăși răpirea bisericii este legată de momentul când
Duhului Sfânt va fi ridicat la cer împreună cu biserica (2Tes. 2:7).
Vom încerca să răspundem azi doar la
aceste două întrebări:
1.
Ce credem noi despre Duhul
Sfânt?
2.
Care e diferența dintre
baptiști și penticostali?
DUHUL SFÂNT - cine este Duhul Sfânt?
Excludem din start extrema care negă
Duhului Sfânt prin redefinirea lui într-o forță activă (Martorilor lui
Iehova) și extrema celor neștiutori și proști (2Pt. 3:16), care atribuie
Duhului Sfânt toate prostiile inventate de ei, trecând sau ignorând Cuvântul
inspirat.
Ne vom axa pe învățătura biblică a doctrinei și rolului Duhului Sfânt în viața
noastră.
·
Duhul Sfânt este o persoană.
Eu voi ruga pe Tatăl,
şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; (Ioan 14:16)
Un alt paraclet – un alt mângâietor. În gr. există cuvinte diferite
pentru altul diferit și altul de același fel. ἄλλον Mr. 10:12 – dacă o femeie
divorțează și se căsătorește cu un altul (allon) – cu un alt bărbat... Duhul
Sfânt cunoaște, vorbește, se relaționează, se întristează, vine, mustră,
mângâie, întărește, face trezirea etc.
·
Duhul Sfânt este Dumnezeu. El este a treia persoană din
trinitate.
"Anania, pentru
ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt ... N-ai minţit pe
oameni, ci pe Dumnezeu." (FA. 5:3-4).
Apostolul Petru folosește interschimbabil
cuvintele Dumnezeu și Duhul sfânt cu referire la același caz. Duhul Sfânt este
Dumnezeu prin faptul că i se atribuie la pachet toate atributele lui
Dumnezeu: a) Evrei 9:14 omnipotent, b) Psalmul 139:7-10 Adevăr, c) Luca
1:35 omniscient, d) 1Corinteni 2:10,11 etern, e) 1Ioan 5:7 omniprezent.
·
Duhul sfânt este viața
bisericii.
Duhul sfânt și biserica sunt
inseparabile. Adunarea de oameni fără de Duhul Sfânt reprezintă un oarecare
grup, club, sau gașcă. Prezența lui Isus în persoana Duhului Sfânt califică
grupul de oameni să fie biserică. Duhul sfânt lucrează inițial la inima
omului pe când este păcătos.
Când va veni El, va
dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata (In.
16:7).
El este cel ce-l transformă pe un păcătos
într-un copil de Dumnezeu prin nașterea din nou.
Dacă nu se naşte
cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu (In.
3:5).
Duhul Sfânt dă daruri bisericii,
prin care face posibilă activitatea bisericii, atât pe plan interior, cât și
exterior. Recunoaștem toate darurile DS întâlnite în Scriptură, DAR trebuie să
recunoaștem că pentru unele daruri, sunt instrucțiuni anume cum urmează a fi
folosite, pe care nu avem voie să le trecem cu vederea.
Sunt felurite daruri,
dar este acelaşi Duh; ... Şi fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul
altora. De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre
înţelepciune; altuia, să vorbească despre cunoştinţă, datorită aceluiaşi Duh; altuia,
credinţa, prin acelaşi Duh; altuia, darul tămăduirilor, prin acelaşi Duh; altuia,
puterea să facă minuni; altuia prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia,
felurite limbi; şi altuia, tălmăcirea limbilor. Dar toate aceste lucruri le
face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte (1Cor.
12:4-11).
În contextul răpirii bisericii, vedem că
ceea ce încă mai oprește antihristul (fiul pierzării) este anume Duhul
Sfânt, care se va întoarce la cer împreună cu Biserica lui Hristos.
Căci taina fărădelegii
a şi început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o oprește acum să fie luat din
drumul ei (2Tes. 2:7).
Trebuie să recunosc că peste 20% din
membrii VA provin din cercuri penticostale. Baptiștii și penticostalii nu
sunt dușmani, ci frați. Penticostalii au aceeași mărturie de credință ca și
baptiștii, doar că se axează pe unele lucruri secundare, care în decursul
timpului în anumite cercuri de penticostali au fost duse la extreme nebiblice
și chiar anti biblice.
Nu trebuie să fii penticostal ca să ai
Duhul Sfânt sau daruri spirituale, căci Dumnezeu dă
Duhul Sfânt tuturor care cred în Isus și trăiesc în ascultare de El.
Cine crede în Mine,
din inima lui vor curge râuri de apă vie, cum zice Scriptura. Spunea cuvintele
acestea despre Duhul pe care aveau să-L primească cei ce vor crede în El (In.
7:38-39).
„Noi suntem martori ai
acestor lucruri, ca şi Duhul Sfânt pe care L-a dat Dumnezeu celor ce ascultă de
El.” (Fapte 5:32)
Condiția pentru primirea Duhului Sfânt
este credința și nicidecum stăruința. Nu este necesar să Îl ceri, căci
Duhul Sfânt te naște din nou intrând în tine la pocăință. Implorarea lui
Dumnezeu ca să-ți dea Duhul Sfânt este o practică
penticostală dusă la extremă încălcând principiul descrierii / prescrierii în
interpretarea Scripturii.
Nu trebuie să fii baptist ca să fii
mântuit și să ai o relație personală cu Dumnezeu
prin Isus. Pentru asta e suficient să crezi în Isus Hristos și vei fi mântuit
(Fapte 16:31).
Nu trebuie să fii bapticostal, ca să-L vezi pe Duhul Sfânt în acțiune. Noi credem și vedem
manifestarea Duhului Sfânt prin darurile întâlnite în Scriptură. Unele mai des,
altele mai rar. Ce avem noi a-I reproșa Duhului Sfânt, că unele daruri sunt mai
rare? El le dă cum vrea. Deși sună ca o împăcare a fraților, nu accept să fiu
bapticostal, dacă sunt păstrate accentele extreme și practicile anti biblice:
a.
Dacă trebuie să anumite
daruri ca să fii mântuit – nu sunt bapticostal.
b.
Dacă biserica se roagă în
limbi fără tălmăcire – nu sunt bapticostal.
c.
Dacă prorociile contrazic
sau depășesc Scriptura – nu sunt bapticostal.
d.
Dacă vindecările și
minunile sunt show-ri – nu sunt bapticostal.
Penticostalii se identifică și se separă
de baptiști prin așa zisa manifestarea darurile miraculoase, mai ales
vorbirea în limbi. Unul sau câteva daruri miraculoase nu poate fi dovada
prezenței Duhului Sfânt, după cum nici orice lucrarea în numele lui Isus nu
este neapărat o lucrare a lui Isus.
Mulți Îmi vor zice în
ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N-am prorocit noi în Numele Tău? N-am scos noi draci
în Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ Atunci, le voi
spune curat: ‘Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți
care lucrați fărădelege (Mt. 7:22-23).
Din cauza accentelor deplasate a
penticostalilor, unii baptiști fac o altă greșeală egală cu păcatul – evitarea
discuțiilor despre lucrurile biblice: Duhul Sfânt, botezul cu Duh Sfânt,
vorbirea în limbi, vindecări sau proorocii. Atenționezi pe cei ce își zic
baptiști că nu au dreptul să nu-i dea locul cuvenit lui Dumnezeu Duhul Sfânt în
bisericile lor.
Fapte 2:1. În ziua Cincizecimii, erau toţi
împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui
vânt puternic şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au
fost văzute împărţindu-se printre ei şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei.
Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după
cum le dădea Duhul să vorbească. Şi se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni
cucernici din toate neamurile care sunt sub cer. Când s-a auzit sunetul acela,
mulţimea s-a adunat şi a rămas încremenită; pentru că fiecare îi auzea vorbind
în limba lui. Toţi se mirau, se minunau şi ziceau unii către alţii: "Toţi
aceştia care vorbesc nu sunt galileeni? Cum, dar, îi auzim vorbind fiecăruia
din noi în limba noastră, în care ne-am născut? Parţi, mezi, elamiţi, locuitori
din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia,Frigia, Pamfilia, Egipt, părţile
Libiei dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, iudei sau prozeliţi, cretani şi arabi,
îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!"
Duhul Sfânt este reprezentat prin flacăra de foc, ceea ce
nu prea vezi la baptiști. De parcă atât de mult se tem de iad, încât nu vor să
fie atinși de flacăra Duhului. Fiecare trebuie
sa se întâlnească cu focul. Fie focul (DS)
va intra în tine, fie tu vei merge în foc (iad), căci în cine nu este Duhul
lui Isus nu este a lui Isus (Rom. 8:9).
Poți observa cu ochiul liber o anumită
concurență între penticostali și baptiști, considerându-se mai înaintați și mai
iluminați față de cei ce încă nu au atins ”o relație mai profundă” cu Duhul
Sfânt. Baptiștii pun un accent strict pe Cuvânt, doctrine, credință,
pe când penticostalii fără să nege aceste lucruri, pun accente pe simțuri,
experiențe și pasiune. Se creează impresia că baptiștii sunt credincioși
intelectuali, iar penticostalii sunt credincioși pasionali. Numai Domnul știe
cât de tare aș vrea să văd credincioșii cu cap de baptiști, cu inimă de penticostali
și cu picioare de martori. Așa ar fi o imagine mai corectă a credincioșilor.
În jurul anului 500 î.H., medicul Alcmeon
din Crotone a cercetat creierul uman și a descoperit, că gândurile, senzațiile,
inteligența vin de la creier, și nu din inimă, așa cum se credea anterior. Creierul
este format din două emisfere și se aseamănă cu miezul de nucă grecească.
Emisfera stânga răspunde de inteligență: logica, rațiune, calcule, și sunt mai inclinate spre
științele exacte. Cei care folosesc preponderent
emisfera stânga vor fi ancorați in lumea fizica, mai lipsiți de emoții și de trăiri
afective.
Emisfera dreapta răspunde de instinct: afectivitatea, creativitatea, responsabila de trăirile
interioare, de limbajul non-verbal. Cei care vor utiliza preponderent emisfera
dreapta vor trai într-o lume a proceselor interioare, aproape fără contact cu
lumea fizica.
Se creează impresia că baptiștii se folosesc mai mult de
emisfera stângă, în timp ce penticostalii se folosesc de emisfera dreaptă. La
nașterea copilului, ambele emisfere funcționează la fel. Am impresia
dacă am păstra modul armonios de gândire ca la naștere, penticostalii nu s-ar
separa de baptiști și baptiștii nu ar respinge penticostalii.
Creierul este un fel de computer
(laptop). La fel este compus din două părți: partea de bază și monitorul. Baza
răspunde de toată funcționalitatea proceselor: de calcul, de răcire, de
analiză, iar monitorul răspunde de vizualizarea rezultatelor într-un fel
palpabil. Parcă baptiștii ar reprezenta baza, dar penticostalii ar fi
monitorul.
Mi se rupe inima când văd cum se închină
majoritatea baptiștilor. Un fel de acțiune super importantă în lumea
spirituală, dar ascunsă de ochii lumii. O închinare doar cu creierul, ne
holistică și fără pasiune. Parcă ar fi un procesor, în care se întâmplă o
mulțime de lucruri, dar ascuns de ochii noștri.
Dar tare îmi place cum se roagă și se închină cu pasiune penticostalii, exact
ca monitorul computerului, care îți arată rezultatul care face sens și aduce
bucurie. Ruperea una de alta e dureroasa și periculoasa.
Baptiștii pun accent pe Isus, care este cuvântul
și de aceea Scriptura este pe locul întâi. Penticostalii pun accent pe Duhul
Sfânt, de aceea viața spirituală este mai vizibilă.
Ai primit o nuca la intrare. Ea
reprezintă creierul tău. Acum ai trei opțiuni, dintre care două sunt greșite.
-
Nu folosi doar emisfera
stângă, ca să o duci acasă și să o pui la păstrare, pentru zile negre. Această greșeală
ar face-o în mare parte baptiștii.
-
Nu folosi emisfera dreaptă,
ca s-o strici și să te bucuri de gustul ei.
Folosind ambele emisfere eu aleg s-o
sădesc. Numai așa voi avea și viață și voi fi asigurat pe mult timp.
Domnul Isus a fost baptist pentru că a
fost botezat în apă. Baptist înseamnă botezat. În același timp Domnul Isus a
fost penticostal, pentru că observăm o credință practică, nu doar intelectuală.
Totodată, El nu s-a numit nici baptist și nici penticostal, ci Fiu de Dumnezeu,
care are Duhul Sfânt și se lasă în mod practic condus de El.
